Catolicii alaturi de BOR pentru Gojdu

Deputatii dezbat azi proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu". Deputatii opozitiei au criticat la inceputul saptamanii, in plenul Camerei, decizia Biroului Permanent, de a amana dezbaterea asupra acestui proiectul de lege pentru ziua de azi.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat un amendament la proiect, conform caruia se adopta ordonanta pentru ratificarea acordului cu interpretarea ca, prin textul acordului, nu se aduce atingere in nici un fel statutului fundatiei non-profit Gojdu, cu sediul la Sibiu, nici drepturilor decurgand din Testamentul lui Emanuil Gojdu si nici scopului folosirii acestora. Ministerul de Externe de la Budapesta a anuntat deja ca nu accepta nici un fel de amendament din partea Parlamentului Romaniei la Acordul semnat in octombrie 2005. Potrivit acestui acord fundatia publica Gojdu urmeaza sa fie infiintata la Budapesta, in conformitate cu legea maghiara si sa fie cofinantata de cele doua state semnatare.
Catolicii si Greco-catolicii sustin BOR in chestiunea Gojdu
In urma unui dialog initiat de deputatul Aurelian Pavelescu, Excelenta Sa Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic din Romania l-a autorizat pe deputatul amintit sa exprime azi in plenul Camerei Deputatilor pozitia sa fata de chestiunea Fundatiei Gojdu. Aceasta pozitie consta in sprijinul moral acordat Fundatiei Gojdu de la Sibiu si Bisericii Ortodoxe Romane de a recuperare mostenirea Fundatiei Gojdu din Ungaria si a se respecta astfel intocmai testamentul lui Emanuil Gojdu. Aurelian Pavelescu a fost autorizat sa exprime acelasi mesaj si in numele Mitropolitului greco-catolic Lucian de la Blaj si a episcopului Virgil Bercea de la Oradea. Acestia s-au pronuntat in sensul respectarii intocmai a testamentului fara participarea "fratilor unguri la administrarea bunurilor Gojdu" urmand ca aceasta administrare sa se realizeze de catre Fundatia Gojdu de la Sibiu. Aurelian Pavelescu ne-a declarat "apreciez sustinerea BOR de catre inaltii ierarhi romano-catolici si greco-catolici ca un gest plin de noblete si solidaritate, un gest realizat in numele ecumenismului promovat de cele trei biserici. Consider ca Guvernul si Parlamentul Romaniei, liderii partidelor politice din Romania trebuie sa ia act de aceasta situatie care exprima pozitia marii majoritati a romanilor, indiferent de confesiune, urmand sa respecte solicitarea ierarhilor BOR: respingerea ratificarii Acordului Gojdu din 2005".
Nationalizarea ilegala
In urma cu mai bine de o jumatate de secol, un roman din Ungaria, Tamas (Toma) Ungurean, in conditiile unui regim comunist crunt, invoca argumente politice in favoarea romanilor ardeleni, care sunt indrituiti sa mosteneasca bunurile Fundatiei Gojdu. Conform Acordului Gojdu semnat in octombrie 2005 Guvernul Tariceanu renunta la aceste bunuri.
Regimul comunist al lui Matyas Rakosi (considerat cel mai odios regim din lagarul comunist - a si provocat Revolutia Ungara din 1956) nu a tinut cont de avizul negativ al expertilor unguri de la acea vreme si a nationalizat bunurile fundatiei impotriva acordului-lege XXI din 1940.
Astfel, in documentul reprodus in facsimil, sub semnatura lui Tamas Ungurean, reprezentantul Fundatiei Gojdu, care anunta Consiliului arondismentului nr. VII, Budapesta adresele celor trei imobile ale fundatiei care urmeaza sa fie nationalizate de Republica Populara Ungara, se afla adresa lui dr. Serenyi Gyorgy, sef de serviciu juridic la Ministerul Invatamantului Public. Prin aceasta adresa se respinge nationalizarea cladirilor Gojdu in urmatoarea forma: ŃAdeverim prin prezenta ca in privinta aranjamentului definitiv dintre Ungaria si Romania privind bunurile fundatiei Gojdu, in anul 1940 a fost incheiat un acord conform caruia bunurile din Ungaria ale fundatiei Gojdu devin proprietatea Romaniei. Acordul a fost cuprins in Legea XXI din 1940, insa punerea in practica a legii nu a avut loc pana in prezent. Ministerul invatamantului Public raspunde astfel Ministerului de Interne care i-a cerut punctul de vedere, in conformitate cu prevederile ordinului nr. 14/1952./II.17., paragraful 3, la problema privind faptul daca bunurile imobile ale fundatiei pot fi considerate bunuri ale unui "stat strain" si cad in acest fel sub incidenta paragrafului nr. 5 a Ordinului cu putere de lege nr. 4 din 1952 (care prevedea exceptiile de la legea nationalizarii n. red.) Budapesta, 20 februarie 1952". (Arhiva Fundatiei Gojdu, nr. 23/1952, p. 133)
Intr-un alt document din 1958 Tamas Ungurean, curator al Fundatiei Gojdu, dupa un scurt istoric al fundatiei, in care aminteste ca si dr. Petru Groza a fost bursier al ei, face un excurs juridic argumentand pe baza legii ungare XXI din 1940, de ce bunurile fundatiei nu pot fi nationalizate, ele fiind bunurile "romanilor ardeleni". in al treilea paragraf, Ungurean recurge la argumente politice: Ń3. Privind cauza din punct de vedere al demnitatii (nationale), cred ca imobilele Gojdu nu ar putea fi nationalizate, chiar daca legea (XXI n. red) nu ar prevedea explicit ca este vorba de bunurile unui stat, pentru ca este vorba de bunurile unui popor vecin si prieten, bunuri pe care Ungaria democrata-populara ar trebui sa le dea proprietarului legal, statul roman, democrat si popular".
Petitie electronica pentru Gojdu
Portalul Patriarhiei Romane (www.patriarhia.ro) informeaza la sectiunea Stiri ca, la adresa electronica www.petitiononline. com/gojdu poate fi semnata o Petitie prin care se solicita respingerea infiintarii unei noi Fundatii "Ungaro-Romane" Gojdu si respectarea Testamentului Marelui Mecena. Aproape 30.000 de semnaturi in sprijinul aplicarii ad litteram a testamentului lui Emanuil Gojdu au fost stranse in judetul Bihor la initiativa vicepresedintelui Fundatiei Gojdu din Sibiu, prof univ dr Mihai Drecin, alaturi de conf. univ. dr. Constantin Malinas, autorul cartii "Bicentenarul lui Emanuil Gojdu" si a numerosi fosti elevi ai Liceului Gojdu din Oradea. Dezbaterea asupra acestei Ordonante de Urgenta a Guvernului va continua in Senat, de aceea este necesar un numar cat mai mare de semnaturi pentru Petitia electronica adresata Presedintelui Romaniei, Guvernului si Parlamentului, la adresa www.petitiononline. com/gojdu.