In aula Academiei Romane, domnul profesor Charles Gombe Mbalawa de la Universitatea Marien NGouabi de Brazzaville-Congo, presedintele Agentiei universitare a francofoniei, a sustinut conferinta cu tema "Importanta armonizarii in pregatirea universita
In aula Academiei Romane, domnul profesor Charles Gombe Mbalawa de la Universitatea Marien NGouabi de Brazzaville-Congo, presedintele Agentiei universitare a francofoniei, a sustinut conferinta cu tema "Importanta armonizarii in pregatirea universitara si miza folosirii limbilor straine". In deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a prezentat personalitatea profesorului Charles Gombe Mbalawa, a carui cariera intelectuala exceptionala l-a impus in comunitatea stiintifica internationala. Absolvent al Facultatii de medicina de la universitatea din Lille (Franta), Ch. Gombe Mbalawa s-a specializat in anatomie si patologie umana, medicina tropicala si apoi in cancerologie si, de-a lungul anilor, a ocupat mai multe functii universitare, fiind, intre altele, in anii 1997-2003, rectorul Universitatii Marien NGouabi din Brazzaville si, din 2005, presedinte ales al Agentiei universitare a francofoniei. Autor a 65 de lucrari stiintifice privind diferite aspecte ale cancerologiei, cu peste o suta de comunicari prezentate la intalniri stiintifice nationale si internationale, prof. Ch. Gombe Mbalawa este membru al mai multor societati medicale intre care amintim Societatea medicala din Congo, Societatea medicala a Africii francofone, Societatea franceza de cancer si Societatea americana de oncologie clinica.
Multumind pentru onoarea de a fi oaspetele Academiei Romane, prof. Ch. Gombe Mbalawa a subliniat, dintru inceput, dificultatea problemei pregatirii universitare ca armonizare si in nici un caz ca uniformizare, cu exigentele unei lumi in schimbare in relatie cu practicarea limbilor straine. In invatamantul superior asistam la inlocuirea paradigmei clasice cu una moderna care sa raspunda favorabil necesitatilor de transmitere si producere de cunostinte, ale cercetarii stiintifice si folosirii acestora in serviciul comunitatii. Noua paradigma are in vedere calitatea invatamantului, accentuand adaptarea la schimbare, profesionalizarea si o noua pedagogie. Procesul de armonizare antreneaza unele dintre rezultatele cercetarii care sa corespunda nevoilor unei comunitati date. In consecinta, pregatirea specialistilor trebuie sa aiba in vedere integrarea in societate in asa fel incat universitatea sa se plaseze in avangarda inovarii stiintifice si sociale. In adaptarea noilor schimbari, un rol important revine exercitiului critic si unei culturi a evaluarii pentru a retine ceea ce este, in mod real, necesar ameliorarii vietii sociale. "Universitatile nu trebuie sa pregateasca doar specialisti care sa aiba o slujba, ci sa-i pregateasca pentru ca ei sa fie capabili sa produca noi cunostinte, sa se adapteze si sa adapteze." Aceasta presupune si mobilitatea profesorilor, cercetatorilor si studentilor. O asemenea reforma universitara trebuie sa invinga rigiditatea din interiorul sistemului si sa asigure supletea oportuna adaptarii in interiorul structurilor universitare, pana la fiecare disciplina si cultivand permanent aptitudinea pentru schimbare. Pentru o reforma structurala, implementarea aquis-urilor trebuie sa urmeze trei faze - apropiere, tranzitie si aplicare - si pentru evitarea esecului e necesar ca ritmul de aplicare a schimbarilor sa fie diferit de la o tara la alta, in functie de nevoile fiecarei comunitati.
Cum este cunoscut, Conferinta internationala de la Bologna a propus modelul Licenta - Masterat - Doctorat (LMD) si distinsul oaspete a insistat ca schimbarile pe care le genereaza sa fie in sensul armonizarii. In esenta, este vorba de o noua arhitectura in consens cu schimbarile aparute pentru ca universitatea sa-si afle un loc bine definit in interiorul lumii muncii. "Pentru noi, solutia este sa adoptam modelul LMD, pentru ca, pe de o parte, permite integrarea in schimbarile societatii contemporane, iar pe de alta parte, permite armonizarea." In acest context au fost analizate integrarea in sistemul anglofon si francofon, in favoarea universitatilor din mai multe centre ale unei regiuni si a sistemului mondial si recunoasterea diplomelor. Au fost facute referinte concrete pentru sistemul universitar african. Folosirea unor limbi straine este necesara, si in universitati, ca si in societate faciliteaza comunicarea si colaborarea stiintifica. Cu un amendament: practicarea limbilor straine sa fie in coabitare cu limba nationala si cu respectul diversitatii culturilor si pluralitatii lingvistice. Conferinta a fost o ilustrare a felului in care complexitatea poate fi controlata printr-o simplitate bine chibzuita.
In acest cadru, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane a inmanat domnului profesor Ch. Gombe Mbalawa diploma "Meritul academic". Au participat ca la o adevarata sarbatoare a francofoniei ES Herve Bolot, ambasadorul Frantei in Romania, membri ai corpului diplomatic, membri Academiei Romane, cercetatori si studenti.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.