Extinderea UE creste competitia si nivelul de trai

Dincolo de interesele strategice, politice si poate chiar militare, Uniunea Europeana s-a format cu scopul bunastarii. S-a dorit crearea unei comunitati puternice, cu un ritm de crestere economica care sa concureze cu marile puteri ale lumii. Visul Europei a fost de a deveni o structura economica dezvoltata, in care somajul sa nu fie o problema, sa existe locuri de munca pentru toata lumea, salarii mari care sa sustina un nivel de trai ridicat, asistenta sociala considerabila pentru cei ramasi fara servici si educatie gratuita.
Visul Europei este amenintat insa de cresterea economica extrem de slaba inregistrata in ''vechea Europa'', de aproximativ 1,4 % pe an, in comparatie cu ratele de crestere de 4%-5% pe an afisate de statele din Europa de Est si de tarile din restul lumii in general, remarca studiul Bleyzer.

Cauzele dificultatilor economice din Uniunea Europeana

Agenda Lisabona, elaborata de cele 15 state ale Uniunii Europene in 2000 urmarea, printre altele trei obiective majore:
- diminuarea birocratiei si liberalizarea economica;
- flexibilizarea pietei muncii, care este ''stapanita'' de sindicate puternice ce sustin o slaba mobilitate a muncitorilor si un cost foarte mare, un numar mic de ore de munca si concedii foarte lungi;
- sustinerea inovatiei
La aproape sapte ani de la adoptarea Agendei se constata insa ca niciunul dintre membrii UE nu s-a grabit cu implementarea reformelor (cu cateva exceptii in tarile scandinave). Iar factorii pe care ar fi trebuit sa-i inlature Strategia de la Lisabona sunt si principala cauza a dificultatilor economice din Europa.

Principalele efecte ale ritmului slab de crestere economica

Nerespectarea Agendei a fost motivul pentru care s-a ajuns la un ritm de crestere atat de slab. Acest ritm insa, la randul sau, sustine:
- o rata a somajului ridicata (de pana la 20% in Belgia, Franta, Spania)
- un deficit bugetar mare (peste 3% din PIB in Germania, Italia, Franta, Portugalia, Grecia)
- o datorie publica mare (de peste 60% din PIB in multe tari).

Ce trebuie sa faca Uniunea Europeana?

Potrivit studiului realizat de Centrul de Cercetare Economica SigmaBleyzer, pentru a-si relansa cresterea economica, Uniunea Europeana trebuie sa adopte doua masuri capitale:
- 1. sa asigure o mai mare flexibilitate pentru piata muncii, care sa presupuna, pe langa posibilitatea deplasarii si mai multe ore de munca si un grad de inovare mai mare;
- 2. modificarea bugetului UE, astfel incat prioritatea sa nu mai fie reprezentata de subventiile agricole, ci de strategiile de crestere.

Efectele economice resimtite de UE dupa extindere

Extinderea Uniunii Europene va insemna o crestere a competitivitatii, a migratiei fortei de munca si a schimburilor. Cresterea competitivitatii va implica insa o scadere a profitului marginal si o crestere a productivitatii; migratia fortei de munca va atrage o mai buna distribuire a resurselor si o cresetere a fortei diferitelor sectoare. Totodata insa, cresterea economica din tarile emergente din Est, care urmeaza sa adere la UE, va determina o crestere a cererii pentru produsele UE.
In ceea ce priveste variatia Produsului Intern Brut din UE-15, aceasta va fi mica, dar pozitiva. Astfel, potrivit unui studiu al Comisiei Europene acceptarea a opt noi state in UE (altele decat cele care au aderat in 2004) ar putea determina, pe parcursul a zece ani, o crestere cu 0,7% a PIB in UE-15.
Extrem de importante vor fi insa si efectele indirecte. Conform Bleyzer, integrarea unor noi state ar putea constitui un factor decisiv pentru relansarea Europei, si asta fiindca ele ar reprezenta, pe de o parte, un stimulent pentru implementarea Agendei Lisabona, iar pe de alta parte ar veni cu un aport de fota de munca de inalta calificare si cu pretentii salariale modeste.

Cum vom resimti noi integrarea?

Romania, precum si toate tarile emergente din Europa de Est care ar putea adera intr-o buna zi la Uniunea Europeana, vor resimti integrarea ca un impuls puternic. Media de crestere a Produsului Intern Brut ar putea fi depasita cu cel putin doua procente anual. Iar asta fiindca integrarea se va traduce prin ameliorari considerabile in mediul investitiilor, prin accesul la noi fonduri si printr-o reforma a administratiei publice. Toate aceste transformari, dublate de o crestere economica viguroasa nu vor face decat sa asigure o stabilitate economica si politica in Europa de Est.
Investitiile straine directe din aceasta regiune vor cunoaste si ele o crestere impresionanta ce le va aduce pe o linie de concurenta cu China si celelalte mari puteri emergente. Este de asteptat in aceste conditii ca volumul ISD din Romania si Bulgaria sa fie extrem de apropiat, peste numai cativa ani, de cel inregistrat la noii membri ai UE.

Prejudecatile europenilor

Prejudecatile europenilor, care stau la baza euroscepticismului, a respingerii Tratatului Constitutional si, mai nou a patriotismului economic, spun ca acceptarea unor noi tari in Uniune ar determina o migratie excesiva a fortei de munca din aceste tari catre UE, o avalansa de produse estice pe pietele din Vest si o crestere generala a inflatiei.
Toate studiile si toti indicatorii arata insa ca aceste opinii sunt lipsite de temei.
Migratia fortei de munca nu va fi un fenomen masiv, si asta fiindca pe de o parte, piata muncii din UE nu este pe deplin liberalizata, iar pe de alta parte fiindca ritmul de crestere bun din ultimi ani i-a facut pe estici mult mai sedentari. In plus, forta de munca proaspata din Est nu va duce decat la o crestere a competitivitatii pe piata din Vest, la un spor de calitate si productivitate in aceasta zona si la o crestere a prosperitatii economice. Studiile separate ale Comisiei Europene au aratat in acest sens ca, in general, forta de munca ce patrunde pe piata de Vest nu provine in principal din tarile estice si ca ea ocupa, de regula, acel sector care ramane neocupat.
Nici la capitolul schimburilor economice nu se poate spune ca lucrurile vor sta asa cum presupun cetatenii din UE. Nu exista premisele unei intensificari, ale unei avalanse de bunuri estice pe piata UE, si asta fiindca productivitatea acestei zone intampina probleme serioase.
Inflatia nu trebuie sa ingrijoreze nici ea. In ultimii ani rata inflatiei afisata atat de noii mermbri ai UE, cat si de veciniii din Est a cunoscut o scadere constanta, tendinta despre care cu greu s-ar spune ca s-ar inversa dupa aderarea Romaniei si Bulgariei.

Ce va trebui sa facem noi?

Tarile care in 2004 au aderat la UE, au realizat o serie de progrese importante. Climatul investitiilor s-a schimbat radical, mai ales in ceea ce priveste fluxurile peste granita de bunuri si capitaluri. Reformele nu se incheie aici. UE asteapta de la noii membri o serie de noi masuri pentru viitorul apropiat, masuri pe care va trebui sa le luam si noi. In mare, acestea se refera la:
- 1. Stabilizarea macroeconomica;
- 2. Liberalizarea si de-regularizarea activitatilor economice;
- 3. Stabilizarea mediului legal;
- 4. Liberalizarea schimburilor externe;
- 5. Dezvoltarea robusta a sectorului financiar
- 6. Rezolvarea problemei coruptiei;
- 7. Imbunatatirea politicilor publice;
- 8. Imbunatatirea imaginii tarii.

Sursa: The Bleyzer Foundation, martie 2006

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe