A fost o vreme cand toata lumea dadea cu pietre in colesterol. Colesterolul fusese asezat fara ezitare in boxa acuzatilor.

Ca peste o vreme medicina sa concluzioneze ca acest colesterol nu este personajul negativ bun de hulit, ci ca exista doua feluri de colesterol: un colesterol rau, dar si un colesterol bun. Suna alarma daca e prea mare colesterolul rau, dar nu e in regula nici daca este prea mic colesterolul bun. Asa s-a intamplat si cu unul dintre cei mai huliti inamici ai omului. In secolul trecut, dar si in noul mileniu toata lumea hulea stresul. Iata insa ca medicina a descoperit ca exista si un stres pozitiv denumit eustres, iar stresul daunator se numeste distres.
Stresul este reactia produsa de unii stimuli din mediu, de unii factori stresanti asupra sistemului nervos si cortexului, astfel comenzile spre periferie ating si sistemul responsabil de starea psihica, dar si sistemul neurovegetativ de reglare a functionarii organelor dupa cum tinta este si sistemul endocrin ce elibereaza hormoni. Stresul presupune ca individul sa aiba si o oarecare vulnerabilitate, caci unii se imbolnavesc de stres, altii nu. Profesor dr. Radu Rogozea, seful Centrului de lupta impotriva epilepsiei, da un exemplu de stres pozitiv, de stres util. Cand un interlocutor ti se adreseaza cu voce tare sistemele organismului tau dau comenzi sa te concentrezi pentru a intelege ce informatii importante iti da omul din fata care pune atata patos in vorbirea lui.