Activitatea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) a fost cea mai buna din ultimii ani, desi exista probleme legate de lipsa banilor, a spatiului si a personalului calificat. In ceea ce priveste colaborarea cu mass-media, directorul interim
Activitatea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) a fost cea mai buna din ultimii ani, desi exista probleme legate de lipsa banilor, a spatiului si a personalului calificat. In ceea ce priveste colaborarea cu mass-media, directorul interimar Alexandru Serban (foto), a criticat lipsa de transparenta a majoritatii institutiilor penitenciare, dar si a unei politici in acest sens. Acesta a declarat la sedinta de bilant a activitatii penitenciarelor pe anul 2005, ca sistemul ANP are o situatie economico-financiara deosebit de dificila: exista restante la achitarea catre angajati a sumelor pentru uniforme, unele plati salariale au fost sistate, iar unele servicii prestate de furnizori nu au fost achitate. El a precizat ca s-a ajuns in aceasta situatie in principal pentru ca bugetele de venituri si cheltuieli nu au fost fundamentate riguros, dar si din cauza lipsei de implicare a Directiei Financiare din Ministerul Justitiei in coordonarea si controlul unitatilor subordonate si a lipsei unui management economic adecvat. Aceasta situatie a fost evidentiata de auditul realizat in perioada 1 august - 30 septembrie 2005, de catre Comisia de Audit Intern apartinand Ministerului Apararii Nationale, intervalul de timp supus auditarii fiind ianuarie 2003 - iulie 2005, a precizat Serban.
Probleme financiare
Directorul interimar al ANP a apreciat ca, desi se confrunta cu probleme serioase, din punct de vedere financiar anul 2005 "poate fi considerat un inceput al apropierii de normalitate", deoarece, datorita subventiilor primite, a putut fi platita o mare parte a datoriilor catre furnizori, datoriile restante la sfarsitul anului trecut fiind de 3.336.000 de lei. Seful ANP a mai spus, citat de Mediafax, ca au mai fost efectuate, in perioada 15 iunie - 30 noiembrie, noua inspectii generale si 30 de inspectii tematice in mai multe centre de detentie. In urma neregulilor descoperite au fost revocate din functie sase persoane (trei directori, doi loctiitori si un sef de birou), au fost sanctionate cu mustrare scrisa sase persoane, iar in sapte cazuri s-a dispus clasarea sesizarilor. Directorul interimar al ANP a apreciat ca pozitiva cooperarea internationala si participarea la o serie de programe, precum proiectul PHARE "Sprijin pentru imbunatatirea activitatii sistemului penitenciar" (cu un buget total de cinci milioane de euro), urmat de programul "Sprijin pentru imbunatatirea justitiei pentru minori" (cu un buget total de 650.000 de euro).
In ceea ce priveste colaborarea cu mass-media, Serban a criticat lipsa de transparenta a majoritatii institutiilor penitenciare, dar si a unei politici in acest sens, dar a apreciat modul in care unele penitenciare au colaborat cu presa, fiind date drept exemplu penitenciarele din Botosani si Timisoara. Serban considera esentiala implicarea organizatiilor neguvernamentale in activitatea sistemului penitenciar, subliniind situatia critica provocata de lipsa personalului de reintegrare. El a atras atentia ca, in majoritatea unitatilor de detentie, un psiholog lucreaza cu peste 200 de detinuti, in sase penitenciare exista un singur psiholog pentru mai bine de o mie de detinuti, aceeasi situatie fiind valabila si in privinta asistentilor sociali. Directorul ANP s-a referit si la lipsa spatiului de detentie, aratand ca, in timp ce in Romania capacitatea legala de cazare pentru un detinut este calculata la sase metri cubi/detinut, standardele Uniunii Europene presupun un spatiu de 4,5 metri patrati/detinut, care "in Romania nu va putea fi realizat prea curand". Printre penitenciarele suprapopulate se numara Penitenciarul Bacau, cu un indice de ocupare de 272,85 la suta, sau cel de la Galati, cu 158,22 la suta. Mai mult, personalul de paza din centrele de detentie este insuficient, comparativ cu cel din alte tari europene. Desi statisticile arata ca in penitenciarele romanesti exista un paznic la 4,7 detinuti, situatia nu este reala, personalul de paza avand de executat si alte misiuni in interiorul sau in exteriorul centrelor de detentie.
O singura evadare
Din punct de vedere al evadarilor, anul 2005 a fost cel mai bun din ultimii 25 de ani, fiind inregistrata o singura evadare, doua parasiri ale locului de munca si trei tentative de evadare, in conditiile in care, in alte state, aceste incidente au fost mult mai frecvente. In ceea ce priveste activitatea psihosociala, principalele activitati desfasurate in 2005 au vizat scolarizarea, calificarea, recuperarea sociala, activitati artistice si culturale, programe sportive si terapeutice (antidrog, diminuarea agresivitatii, echilibrare si dezvoltare personala a detinutilor), precum si asistenta religioasa.
Pentru acest an, Serban a prezentat o serie de obiective precum imbunatatirea activitatii sistemului penitenciar romanesc, printre care se afla perfectionarea profesionala a personalului, imbunatatirea situatiei materiale a penitenciarelor, perfectionarea cadrului legislativ si procedural specific regimului penitenciar, elaborarea si derularea unor noi strategii de colaborare cu institutii din strainatate, dar si o mai buna comunicare cu presa. In acelasi context, secretarul de stat pentru afaceri judiciare din Ministerul Justitiei, Kibedi Katalin, i-a indemnat pe directorii centrelor de detentie sa trimita sugestii pentru elaborarea legii de executare a pedepselor "deoarece cea actuala este anacronica". (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.