Pretul gazelor va fi din 2009 ca in UE

Comisia Europeana a aprobat extinderea perioadei de aliniere a pretului gazelor naturale din productia interna la nivelul celor din import pana la data de 31 decembrie 2008, informeaza un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC). Potrivit MEC, ministrul Codrut Seres i-a informat de acest lucru pe reprezentantii combinatelor de ingrasaminte chimice cu care s-a intalnit recent.
Obligatia de aliniere a pretului gazelor din productia interna la nivelul celor din import a fost asumata in negocierile de aderare la Uniunea Europeana, incheiate de fostul Guvern. La momentul respectiv, pretul gazelor din productia interna era de 60 de dolari pe 1.000 de metri cubi, in timp ce importurile aveau un cost de 140 dolari/1.000 mc. La negocierile de preaderare la UE a fost stabilita o rata de majorare a pretului cu 25 de dolari pe 1.000 de metri cubi pe an. De remarcat, pentru ca nu exista o bursa internationala a gazelor, pretul acestora este stabilit in functie de cel al petrolului, cu un decalaj de 6 - 9 luni. Cotatiile petrolului si ale produselor petroliere au crescut insa semnificativ in ultimii doi ani, depasind 70 dolari/baril in august 2005, ceea ce a atras dupa sine si o majorare a preturilor internationale la gazele naturale. Conform estimarilor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale, in trimestrul II al anului pretul de import va atinge 292 dolari/1000 mc, suma luata in calcul si la stabilirea pretului gazelor pe care il vor plati romanii in perioada aprilie-iunie 2006. Pe de alta parte, pretul gazelor din productia interna a ramas, ca si in primul trimestru, la 110 dolari/1000 mc. Conform acordului cu UE, la sfarsitul acestui an, gazele din productia interna ar fi trebuit sa ajunga la circa 300 dolari/1000 mc, cat este pretul gazului de import. De aceea era necesara o marire a perioadei de aliniere la preturile din import, pentru a realiza o tranzitie mai lenta.
ANRGN a prezentat, la inceputul lunii februarie, un program de aliniere a pretului gazelor din productia interna la nivelul celor din import. Potrivit proiectiei ANRGN, pretul gazelor naturale din productia interna ar urma sa creasca pana la sfarsitul acestui an la 145 dolari/1.000 mc, iar in trimestrul patru al anului viitor sa ajunga la circa 200 de dolari. Reamintim, ANRGN a anuntat o majorare a tarifelor la gaze naturale livrate consumatorilor captivi cu 3,8% de la 1 aprilie.
Sindicalistii protesteaza
Sindicalistii din cadrul CNS "Cartel ALFA" si CNSLR Fratia solicita revizuirea calendarului de majorare a preturilor si sincronizarea cu cresterea puterii de cumparare a consumatorului. Cele doua confederatii sindicale solicita Guvernului sa adopte o politica coerenta de preturi, care sa aiba in centrul atentiei protectia sociala a populatiei si interesele industriei romanesti. Pentru a-si sustine aceasta pozitie, acestia au declansat o serie de manifestari de protest la nivel national, care au debutat cu pichetarea prefecturilor din toate judetele tarii, in zilele de 20, 21 si 22 martie. Mii de sindicalisti din domeniul procesarii gazului metan din industria chimica, petrochimica si a ingrasamintelor au organizat saptamana trecuta manifestari in localitatile Fagaras, Targu Mures, Bacau, Slobozia, Alexandria, Piatra Neamt, protestand fata de cresterile aberante ale tarifului la gaz. Sindicalistii din cadrul CNS "Cartel ALFA" si CNSLR Fratia si-au declarat dezacordul total fata de politica de preturi la gaz si energie electrica promovata de Guvern si se solidarizeaza cu actiunile de protest ale miilor de angajati din unitatile ce risca sa intre in faliment in perioada imediat urmatoare. "Indignarea noastra este cu atat mai indreptatita cu cat, conform statisticilor, Romania se mentine in mod constant tara cu tarife la energia electrica peste media europeana. Alaturi de Bulgaria ramanem in continuare tara cu salariile cele mai mici si mai mizere din Europa", sustine Bogdan Hossu, presedintele CNS "Cartel ALFA". In conditiile in care aceste majorari nu se regasesc in imbunatatirea infrastructurii tehnologice de producere a acestei resurse, consecintele, atat la nivelul consumatorului industrial, cat si la nivelul populatiei sunt dezastruoase, afirma la randul sau Marius Petcu presedinte al CNSLR Fratia. Aceste consecinte se contabilizeaza in prezent in falimentarea industriei de prelucrare a gazului natural si desfiintare a 10.000 de locuri de munca in regiuni preponderent monoindustriale si au efecte si pe plan orizontal, deoarece o parte din aceste unitati care urmeaza sa se inchida sunt la randul lor producatoare de materii prime pentru alte societati comerciale, ai caror angajati isi vad si asa amenintate locurile de munca. In prezent, Termoelectrica, producator de energie electrica si termica, furnizeaza peste 50% din electricitatea consumata in Romaniei, utilizand si gazul ca materie prima. O majorare a pretului gazelor va determina majorarea atat a pretului energiei electrice, cat si a celei termice. Toate aceste efecte apar in conditiile in care intreprinderile romanesti platesc oricum cele mai mari tarife la energia electrica raportat la puterea de cumparare.
Falimentul intreprinderilor chimice
Sindicatele din chimie si petrochimie au cerut Guvernului, la mijlocul acestei luni, stoparea cresterii pretului la gazele naturale si pastrarea locurilor de munca ale salariatilor din sectoarele ce proceseaza gazul metan, a declarat Achille Dutu, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie. "Prin majorarea pretului gazului metan se profileaza inchiderea intreprinderilor din domeniu. Nu s-a luat in considerare faptul ca in industria chimica exista si intreprinderi care nu ard gazul metan, ci il transforma in alte produse, dandu-i-se o valoare suplimentara. Netinand cont de acest lucru, riscam ca o intreaga subramura sa dispara, cu consecinte nefaste asupra industriei si agriculturii, fara a mai tine seama de impactul social provocat de pierderea masiva a locurilor de munca in localitatile in care functioneaza acestea", afirma liderul sindical. Inchiderea intreprinderilor de ingrasaminte chimice atrage dupa sine disponibilizarea nu numai a celor 10.000 de angajati ce-si desfasoara activitatea directa in aceste unitati, ci si a inca 30.000 de alti angajati ce lucreaza pe industria orizontala. Industria chimica procesatoare de gaz metan produce si materie prima pentru alte ramuri din chimie. In structura sectorului de chimizare a gazului metan, din zece combinate existente inainte de 1990, mai sunt, in prezent, in functiune 7 unitati, toate cu capital privat. In anul 2005, costurile de productie ale procesatorilor de gaz metan au crescut cu circa 50%, ponderea principala revenind gazelor. In aceasta situatie, unele combinate chimice si-au diminuat si mai mult productia, s-au facut restructurari de personal si s-au oprit o serie de capacitati. Dupa sistarea livrarilor de gaze naturale din lunile ianuarie si februarie 2006, societatile procesatoare de gaz metan inregistreaza pierderi de sute de miliarde de lei. Din analiza structurii costului de productie rezulta faptul ca ponderea cheltuielilor cu gazele naturale este cuprinsa intre 56 si 76% din costurile totale de productie.
Memorandum pentru cresterea pretului
Ca si cum pretul la gaze nu este si asa suficient de mare, un secretar de stat din MEC "a facut una si mai lata". Virgil Crecana, propus de Partidul Democrat pentru a prelua departamentul de "Petrol si Gaze" din cadrul MEC, a semnat, la sfarsitul anului trecut, un Memorandum prin care factura la gaze pentru societatile in care activeaza sindicalistii care au iesit in strada creste si mai mult. Memorandumul face referire la "gazele noi", adica acele gaze care se extrag din zacaminte nou descoperite sau din zacaminte abandonate si revitalizate prin tehnologii moderne. Gazele noi inlocuiesc, practic, importurile. Mai exact, daca nu s-ar produce aceste gaze noi, cantitatea importata ar fi mult mai mare, cu costuri si efort valutar majorate. Aceste gaze sunt importante in special pentru industria chimica si petrochimica, pentru ca societatile din domeniu pot cumpara gaze mai ieftine decat cele din import. Daca ar folosi numai gaze din import, aceste industrii ar da faliment in cel mai scurt timp. Reamintim, Romania importa in prezent circa 40% din necesarul de gaze. Conform unui Ordin emis in guvernarea trecuta pentru a creste investitiile in sectorul de explorare-exploatare, "gazele noi" pot fi comercializate la un pret care reprezinta maxim 80% din pretul gazelor importate cu un an in urma. Anul trecut, pretul mediu de import a fost de 218 dolari/1000 mc. Ceea ce inseamna ca pretul gazelor noi ar trebui sa fie de aproape 175 dolari/1000 mc, mult mai ieftin decat cel de import, de 292 dolari/1000 mc (conform estimarilor ANRGN pentru trimestrul II al acestui an). O strategie prin care guvernantii pot sustine industria autohtona fara sa incalce principiile concurentei ale pietei europene este pe cale sa se "duca pe apa sambetei". Conform Memorandumului semnat de secretarul de stat Virgil Crecana, "pretul de valorificare al gazelor naturale din productia interna este negociabil, in limita unui procent de maximum 90% din pretul mediu ponderat de achizitie al gazelor naturale din import". Astfel, pretul gazelor ar trebui sa creasca si mai mult!

---

Despre autor: