Sarbatoarea Bunei Vestiri reprezinta in calendarul popular momentul trezirii la viata a tuturor fiintelor inchise in pamant peste iarna.

La Blagovestenie se obisnuia sa se faca un foc in mijlocul curtii, langa care se puneau paine, sare, o cofa cu apa, ca sa se incalzeasca ingerii, sa manance si sa bea. Astazi, a treia zi din ciclul sarbatorii Bunei Vestiri, Biserica praznuieste Soborul Arhanghelului Gavriil, cinstind pe bunul vestitor de bucurie cu dezlegare la vin si la untdelemn. Popular, ziua se mai numeste Gavriil Blagovesnicul, Stoborul Blagovesteniilor, Blagovestenia tiganilor, Blagovesnicul. Se credea ca cine se cearta in aceasta zi tot anul va avea parte de cearta si ocari. Exista obiceiul de a arunca ouale din cuiburile pasarilor din curte; nu era bine sa pui mana pe ou sau sa cauti pasarile de oua ca sa nu iasa pui suciti. Se mai credea ca din ouale pasarilor de padure, in ziua in care Fecioara Maria a fost vestita ca poarta in pantece Fiul lui Dumnezeu, nu ies pui sanatosi. Casele se inconjurau cu tamaie, iar pomii fructiferi erau amenintati cu taisul securei pentru a fi roditori. Ciobanii se suiau de Buna Vestire pe stogul de fan si amenintau iarna cu toporul, gonind-o, pentru ca turmele trebuie de-acum sa pasca.