Sedinta Comitetului Politic Executiv, dedicata evenimentelor de la Timisoara - 17 decembrie 1989. Nicolae Ceausescu anunta furios ca Vasile Milea, ministrul Apararii Nationale, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, si Iulian Vlad, seful Securitatii, vor fi destituiti, pentru ca nu i-au executat comenzile de restabilire a ordinii in oras. Patru din cei douazeci si sapte de membri - Gheorghe Radulescu, Constantin Dascalescu, Manea Manescu si Gheorghe Oprea - indraznesc sa ingaime ca totusi poate n-ar trebui destituiti, o data ce si-au facut autocritica. Nicolae Ceausescu se supara sau, ma rog, se preface ca se supara, tranteste hartiile si da sa plece. Aproape toti cei din CPEx sar si-l cheama inapoi. Emil Bobu balmajeste: ""Va rugam sa nu va suparati, tovarase secretar general"".
Gheorghe Radulescu, cel care avansase primul obiectia, se scuza: ""Eu nu am facut propunerea aceasta ca sa ajungem la o asemenea situatie. A fost o simpla parere"".
Pe neasteptate, de parca nimic nu s-ar fi intamplat, Nicolae Ceausescu se linisteste: ""Bine. Atunci eu voi pleca maine in Iran si vom relua aceasta problema dupa ce se vor termina evenimentele de la Timisoara"".
Si desemneaza ""sa se ocupe de aceste probleme"" (ale crizei de la Timisoara) pe Elena Ceausescu, impreuna cu Manea Manescu.
Vizita sta totusi sub semnul intrebarii pana in ultima clipa. Cel putin asa incearca sa ne convinga Silviu Curticeanu, seful Cancelariei, in memoriile tiparite sub titlul ""Marturia unei istorii traite"":
(a€¦) nici eu, nici cei de la serviciul Protocol n-am stiut pana in dimineata zilei de 18 decembrie, cu o ora inainte de decolare, daca vizita va avea sau nu loc.""
VOIAJ IN IRAN. A doua zi,
18 decembrie 1989, Ceausescu pleaca in Iran. Avionul decoleaza la 8:30 de pe Otopeni. Avem putine marturii despre acest voiaj. Insotitorii nu s-au grabit sa povesteasca. La randul lor, cercetatorii au fost mai putin interesati de acest moment, concentrati aproape exclusiv pe vartejul din tara. Amanunte interesante ne sunt oferite totusi de Declaratia lui Ion Stoian, fost membru CPEx, la ancheta penala din 16 februarie 1990. Inculpatul l-a insotit pe Nicolae Ceausescu in Iran, in calitate de ministru de Externe. (Fusese numit in acest post la 3 noiembrie 1989). Potrivit Documentului: ""N. Ceausescu, imediat dupa decolare, s-a retras in birou sau in spatiul de odihna, unde a ramas pana la Teheran"".
Ion Stoian, asemenea multor CPEx-isti, vrea sa-si scape pielea. Multe dintre observatiile sale trebuie luate cu prudenta. Cum ar fi, de exemplu, cea potrivit careia pe culoarele CC din zilele respective aparusera in numar mare ""ofiteri de Securitate, unii imbracati in civil"". Exceptie facand insa amanuntul - dinadins strecurat - ca la Teheran, desi ministru de Externe, ""nu am primit de la Bucuresti nici un fel de stiri, cu exceptia unei scurte telegrame semnate de Aurel Duma, care cuprindea evenimente internationale nesemnificative"", relatarea calatoriei in Iran merita atentie. Ceausescu se izoleaza asadar in partea din fata a avionului prezidential. Cei care-l insotesc raman in partea din spate: Ion Stoian, Constantin Mitea, Vasile Nicolcioiu. Ce face Nicolae Ceausescu nu stim. Stim ce fac ei? Da. Evita subiectul - intamplarile din tara - , desi participasera la faimoasa sedinta a CPEx din 17 decembrie 1989: ""In timpul zborului nu am discutat nimic despre Timisoara sau despre sedinta CP cu Nicolcioiu sau cu Mitea"".
Din cate-mi amintesc, la un dialog tv, Ion Coman, cel trimis la Timisoara in dupa-amiaza de
17 decembrie, impreuna cu Victor Stanculescu, Mihai Chitac si altii, mi-a raspuns la o intrebare precisa ca pe toata durata zborului n-au adus vorba nici unul dintre ei despre nebunia de la locul catre care se indreptau. De ce taceau oare si cei din cursa Bucuresti-Timisoara si cei din avionul Bucuresti-Teheran?

LUMEA PRIN CARE TREC