O manastire aflata la jumatatea drumului dintre Slatina si Caracal, in calea oricui vrea sa-i cunoasca trecutul si prezentul.

La singuraticul pinten de deal sub care se afla Manastirea Brancoveni am ajuns intr-o dupa-amiaza, pe un vant puternic si printre picaturi reci de ploaie. Desi martie, primavara este in intarziere si in campia acoperita candva de nesfarsite paduri. In schimb, maicutele, serafice fiinte pamantesti care par a fi inteles cu adevarat valoarea vietii, nu se lasa deloc asteptate. Gazde primitoare. Intram in biserica mare, construita pe temelia uneia mult mai vechi de Matei Basarab la 1634 pe mosia boierilor Craiovesti din care descindea, ca si Constantin Brancoveanu.
ODIHNA. Pasim incet, sa nu tulburam somnul celor care dorm sub lespedea din pronaos: Preda si Papa Brancoveanu, adica bunicul si tatal voievodului Constantin Brancoveanu, si Stanca, mama aceluiasi domn. In pridvor sunt osemintele ultimului egumen de aici, Radu Sapca, ale preotului Gheorghe si ale staretului Teodosie.

INTERIOR. Intre 1991 si 1994 s-au refacut chiliile si trapeza cea mare, iar in 1998 s-a incheiat restaurarea bisericii