Motto: ""Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sint"" (Nichifor Crainic)

Nimic nu pare mai framantat decat viata politica, acum, cand a venit, in sfarsit, primavara.
Ambitii sterile, fara alt scop decat ocupari de functii ce macina pana la disolutie activitati ce trebuia sa-si gaseasca finalitatea in util, par de neoprit.
De parca tara aceasta ar exista numai datorita functiilor si ocupantilor acestora.
Totul pana acum a fost o perseverenta actiune de ocupare a unor functii. Schimbarea inutila a Regulamentelor Ca-merelor Parlamentului, reforma in justitie, reforma in sanatate, statutul prefectilor si alte reforme in administratie nu au reprezentat decat noi modalitati de numire in functie a altor persoane.
Sunt milioane de oameni care vor sa munceasca, sa traiasca normal din venituri normale, realizate prin munca lor, care nu au nevoie de functii, ci numai de linistea normalitatii. Ei au framantarile lor normale, domestice ce tind sa fie innabusite de lichenii atotcuprinzatori si framantati ai luptelor pentru ocuparea functiilor.
Simplu si fara sofisticate explicatii, Partidul Romania Mare a decis sa incline balanta in favoarea normalitatii.
Intr-un univers politic in care totul se tranzactioneaza, in care cacealmale ieftine si amenintari mai mult sau mai putin voalate constituie nota dominanta, am ales aceasta cale simpla, a normalitatii. A normalitatii in care institutiile statului trebuie sa functioneze, sa rezolve problemele oamenilor, si nu a vanatorilor de functii. Asa am privit alegerea presedintelui Camerei Deputatilor.
In jurul nostru s-au auzit si aplauzele satisfactiei unora si zgomotele imploziei unor partide mari, prea mari cand se afla la putere si prea subrede si sovaitoare in opozitie. Nu acestea ne-au interesat. Am vrut sa punem capat unor framantari sterile pentru a putea merge mai departe. Am dat un mandat in alb normalitatii functionarii institutiilor statului si asteptam sa apara roadele optiunii noastre.
Pana acum nu avem semne incurajatoare. Din nou au aparut germenii unor framantari sterile. Din nou institutii ale statului au fost reorganizate nu prin lege, ci prin simpla vointa a guvernantilor, si nu spre buna lor functionare, ci pentru ca anumite persoane sa poata ocupa anumite functii pe care si le aroga chiar inaintea investirii lor.
Din nou, guvernul executiv legifereaza, iar Parlamentul legiuitor executa. Rasturnarea de situatii impusa nu este un simplu joc de-a atributiile si de-a functiile, este un joc periculos cu democratia.
Din nou incepem sa ne framantam pentru functii? Dar cand ne vom framanta, in sfarsit, pentru problemele oamenilor? Cand politicianismul acapararii functiilor va fi inlocuit cu reala politica a nevoilor cetatenilor acestei tari?
Sunt intrebari deloc retorice pe care le punem. Le punem cu linistea si stabilitatea oamenilor care stiu ce trebuie sa faca.
In miezul atator probleme stim sa alegem intre framantari sterile si preocupari serioase.
Nu putem privi framantarile primaverii - nelinistitoare sau datatoare de sperante - ca pe simple angoase. Intr-un univers politic cuprins de convulsii anormale, Partidul Romania Mare a lansat mesajul sau de normalitate. Daca va fi inteles, este posibil ca multe framantari ale acestei primaveri sa-si gaseasca solutia.