Ultimii la lustratie

Legea lustratiei este tratata cu dezinteres de Senat, ca prima Camera sesizata in acest caz. Pana in prezent, dezbaterile pe marginea textului initiat de patru liberali, Mona Musca, Eugen Nicolaescu, Viorel Oancea si Adrian Cioroianu, s-au desfasurat in lipsa cvorumului necesar luarii unei decizii. Chiar daca discutiile au ramas doar de principiu si s-au blocat la primele paragrafe, senatorii din Comisia Juridica si cei din Comisia pentru Drepturile Omului au reusit sa cada de acord asupra unui aspect. Astfel ei i-au inclus pe lista celor care au facut parte din aparatul represiv al regimului comunist si pe activistii salariati ai Partidului Muncitoresc Roman (PMR) si UTM. Senatorii au mai stabilit si o conditie pentru includerea respectivilor activisti pe lista care face obiectul Legii lustratiei: persoanele trebuie sa-si fi desfasurat activitatea la nivel national, regional sau judetean. Initial, legea ar fi trebuit sa-i vizeze doar pe activistii salariati ai PCR si UTC care au desfasurat activitati in aparatul organelor centrale si locale ale organizatiilor politice, obstesti si de masa, precum si in unitatile economice si institutii civile si militare. Dificultatea aplicarii acestei legi va consta, potrivit istoricului Marius Oprea, prezent alaturi de initiatori la dezbaterile din comisie, in imposibilitatea de a se face dovada, in instanta, ca o anumita persoana a fost retribuita pentru aceste activitati, cu atat mai mult cu cat unele arhive au fost distruse. Senatorii au mai avut in dezbatere si alt proiect privind lustratia, initiat de Partidul Initiativa Nationala. Textul a fost insa retras, autorii acceptand ideea comisiei ca are o arie de referinta prea mare. (Valentina DELEANU)
Cehia, un exemplu in curatirea societatii
Cehia si-a demarat procesul de lustratie printr-o ampla dezbatere in 1990, acest proces eficient constituind unul din motivele avansului rapid al cehilor catre Uniunea Europeana. Conform legislatiei poloneze pentru lustratie nu a existat o abordare juridica - neexistand pedepse, ci doar excluderea din viata publica a celor vinovati.
Legislatia ceha privitoare la curatirea societatii de urmele comunismului a fost adoptata in octombrie 1991. Conform acestei legi, fostii membri ai nomenclaturii de partid, ofiterii serviciilor secrete si colaboratorii acestora au fost exclusi din functiile publice. Cehii au prezentat aceasta legislatie ca pe un mecanism de prevenire a unei incercari a fostelor structuri comuniste de reluare a puterii prin forta, iar nu ca pe o impacare cu trecutul. Peste 15.000 de membri de varf ai partidului comunist ceh sau ofiteri ai serviciilor secrete care au facut politie politica au fost exclusi din functiile publice in Cehia ca urmare a legii adoptate in 1991.
Proces fara efecte
Polonia este prima tara din fostul bloc socialist care a declansat procesul de lustratie inca din anul 1989. Colaboratorilor fostei politii politice comuniste li s-a interzis accesul la functiile publice. Au fost exclusi din functiile publice mai ales cei care au participat la represiunea miscarilor de opozitie dinainte de 1989. Chestiunea lustratiei a ramas sub tacere pana in 2005, cand redactorul de la Rzeczpospolita, Bronislaw Wildstein, a publicat pe internet o lista cu numele a peste 240.000 de persoane ale caror dosare sunt pastrate de Institutul pentru Memoria Nationala al Poloniei - locul unde sunt pastrate dosarele fostei politii politice poloneze. Publicarea acestei liste a scos din sarite serviciile secrete poloneze care au pretins ca printre aceste nume se regasesc si multe ale unor actuali spioni. Wildstein a fost concediat de la Rzeczpospolita. Dupa alegerile din 2005, noul guvern conservator polonez a anuntat reluarea procesului lustratiei - premierul Kazimierz Marcinkiewicz a declarat la sfarsitul anului trecut ca "toate scandalurile din ultimii 16 ani au inclus si serviciile secrete, iar din aceasta cauza aceasta situatie trebuie remediata".
Cel mai rapid proces al lustratiei a avut loc in Ungaria - aici legislatia de impiedicare a accesului fostilor demnitari comunisti la functii publice a fost adoptata in 1994. La Budapesta a fost infiintata o comisie pentru lustratie care are acces la dosarele serviciilor secrete. Principala tinta a lustratie in Ungaria au fost ofiterii si colaboratorii "Directoratului pentru protectia statului fata de fortele reactionare" din cadrul ministerului de Interne comunist. Singura atributie practica a acestei comisii a fost publicarea numelor celor implicati in politia politica - insa aceasta masura n-a prea avut un efect deosebit. Astfel reactia premierului Gyula Horn, care a avut legaturi cu "Directoratului pentru protectia statului fata de fortele reactionare" a fost "si ce-i cu asta?". Un sondaj de opinie din 2002 a indicat faptul ca in 2002 75% dintre unguri erau de parere ca investigarea trecutului politiei secrete comuniste ar trebui oprit.
Balticele pe mana KGB
In tarile baltice - Estonia, Letonia si Lituania - chestiunea lustratiei ramane una de actualitate datorita faptului ca KGB (ca si celelalte servicii secrete sovietice) a plecat cu toate dosarele, insa si-a lasat in urma toti colaboratorii. In Estonia, de exemplu, n-au ramas nici un fel de dosare - astfel ca Legea lustratiei de aici se bazeaza pe marturisirea celor in cauza - marturisiri care s-au produs doar in 1153 de cazuri. In Letonia au ramas circa 5000 de dosare KGB, insa aceste dosare contin doar numele agentilor si colaboratorilor, neexistand dovezi asupra faptelor lor. In orice caz, legile letone prevad ca toti cei care au ocupat functii in partidul comunist sau au fost ofiteri ai serviciilor secrete sovietice nu mai pot ocupa functii publice.

---

Despre autor: