Jurnalul National a organizat miercuri seara o dezbatere cu tema ""protejarea copiilor din Romania de abuzurile sexuale si, implicit, de cei care comit astfel de infractiuni penale"". S-au facut angajamente, s-au anuntat termene, s-au dat asigurari ca problemele ridicate
vor fi solutionate.

La dezbatere au participat parlamentari, reprezentanti ai Ministerului Justitei, ai IGPR, ai ANPDC si ai ONG-urilor care s-au implicat in aceasta problema de-a lungul timpului.
REGISTRU ADN. Jurnalul National a propus, printre alte, crearea in cadrul IGPR a unui registru ADN in care sa poata fi inregistrati toti cei care au comis infractiuni de natura sexuala, cunoscut fiind riscul ridicat ca ei sa recidiveze in timp.
Gand la gand cu bucurie, ieri am fost informati ca acest proiect se afla deja in lucru la IGPR. Prezent la dezbatere, Dan Fatuloiu, seful Politiei Romane, a declarat ca ""infiintarea unui registru care sa cuprinda profilurile genetice ale unor categorii de infractori, inclusiv cei care au comis infractiuni de natura sexuala, se afla in atentia noastra. A fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea unei legi care sa reglementeze modul de constituire si accesare a unei astfel de banci de date"". La acest proiect, cei din IGPR lucreaza impreuna cu specialisti din Ungaria.
Ce parere are Ministerul de Justitie apropo de registru ADN? ""Ar fi posibila, cu o singura conditie: asigurarea confidentialitatii prin utilizarea datelor doar ca mijloc de proba in procese, fara a permite accesul tertilor"", ni se precizeaza intr-o nota remisa redactiei. Crearea unei asemenea baze de date nu ar putea fi considerata o violare a intimitatii individului, ""pentru ca, adauga Ministerul de Justitie, desi dreptul la viata privata trebuie respectat, exista si exceptii care privesc ordinea publica. Prevenirea unor infractiuni atat de grave ar putea intra in categoria exceptiilor"".
OBLIGATORIU. IGPR preconizeaza ca proiectul de lege care va permite infiintarea acestui registru va fi gata in luna iunie a acestui an, iar crearea bazei de date va fi finantata printr-un program PHARE. Deputatii si senatorii prezenti la dezbatere, presedintii celor doua Comisii Juridice ale Parlamentului si alti membri ai acestor comisii
ne-au asigurat ca, din momentul in care initiativa legislativa va ajunge in Parlament, o vor sprijini, urgentand procedurile de adoptare a ei. Lucian Bolcas, membru in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, a subliniat necesitatea existentei unor reglementari legale, care sa-i oblige pe toti cei vizati sa se supuna prelevarii de probe ADN.
Francois Despres, consilier pre-Aderare, i-a informat pe cei prezenti la dezbatere ca ""in Franta, cei care nu se supun prelevarii sunt pedepsiti cu un an de puscarie si 15.000 de euro amenda. Iar daca sunt condamnati pentru crima, doi ani si 30.000 de euro amenda"". Registrul din Franta contine peste 146.000 de probe si urme de la persoane condamnate, dar si de la suspecti.
CU OCHII PE EI. Toti cei prezenti la dezbatere au fost de acord ca este necesara, ca forma de prevenire a abuzurilor sexuale cu victime minori, monitorizarea celor care au savarsit astfel de infractiuni si dupa inspasirea pedepsei. Ministerul de Justitie considera ca ""se impune o supraveghere atenta a celor care comit infractiuni de natura sexuala. Criminologii sustin ca durata unei supravegheri ar trebui sa fie cel putin de noua ani de la savarsirea infractiunii"". Prezent la dezbatere, judecatorul Cristi Danilet, consilier al Monicai Macovei, a precizat ca Ministerul de Justitie va analiza posibilitatea ca aceasta monitorizare sa fie efectuata pe viitor de Serviciul de Probatiune. Aducandu-i-se la cunostinta ca cei mai multi angajati ai Serviciului de Probatiune merg pe teren, pentru a-i verifica pe infractori, cu mijloace de transport in comun, Danilet a adaugat ca, de la inceputul acestui an, Serviciul de Probatiune a fost dotat cu masini de serviciu, care permit deplasarea in siguranta a judecatorilor pe teren.
TURISM SEXUAL. In Romania, pedofilii straini sunt pedepsiti prin lege, ca si oricare alt infractor de natura sexuala. In alte tari, turismul sexual este considerat prin lege delict sau crima. Peter Eckstein Kovacs, presedintele Comisiei juridice din Senat, a precizat ca se va analiza posibilitatea ca, prin noul Cod Penal, ""turismul sexual, si pasiv, si activ, sa fie considerat infractiune de sine-statatoare. Cand spun turism sexual pasiv ma refer la aceia care-i ajuta pe pedofilii straini sa vina in Romania si sa abuzeze sexual copii de aici"".
Cel mai adesea, copiii strazii sunt cei care devin victime ale pedofililor straini. ANPDC sustine ca sunt aproximativ 400 de copii ai strazii in Bucuresti si aproximativ 1.500 la nivelul intregii tari si, pentru a elimina acest fenomen, a conceput ""Planul-cadru de actiune in vederea reintegrarii sociale a copiilor strazii"", axat indeosebi pe Capitala. Bogdan Panait, secretarul de stat al ANPDC, sustine ca primele rezultate ale planului se vor putea vedea in toamna acestui an.
PROBA VIDEO. Jurnalul National a propus ca prima declaratie a unei victime minore sa fie inregistrata video si sa fie apoi folosita ca proba, inclusiv in sala de judecata. Se evita astfel posibilitatea ca victima, datorita constrangerilor la care e supusa adesea de abuzatori/traficanti/proxeneti, sa revina asupra declaratiei, dar si rememorarea unor experiente traumatizante de catre victima. Iar intalnirea dintre victima si agresor in sala de judecata, cum se intampla acum adesea, nu mai e posibila.
IGPR sustine modalitatea inregistrarii video a declaratiei, adaugand ca ""se poate recurge chiar si la audierea in direct a martorilor in procesele penale aflate in faza de judecata"". Deocamdata lipseste logistica. Insa Cristi Danilet, consilierul ministrului de Justitie, a anuntat ca ""la sfarsitul acestei saptamani se va incheia procesul de dotare a tuturor tribunalelor din tara cu computere. Pana in toamna vom avea o retea intre tribunale si parchete, prin care orice judecator va putea audia orice martor din tara, iar la sfarsitul acestui an nu vom mai avea probleme de audiere prin acest sistem pentru protejarea martorilor"".
Ministerul de Justitie considera, de asemenea, ca ""e nevoie de programe de asistenta si reabilitare a victimelor. Avem nevoie si de masuri procedurale adecvate, spre exemplu, ni s-a semnalat un caz cand minora abuzata a fost nevoita sa astepte pe hol o ora pana la audiere, alaturi de tatal infractor. Or, acesta este un factor intimidant"".
Toti invitatii la dezbatere
s-au aratat preocupati de tema discutiei. Si fiecare a recunoscut ca sunt multe de facut si in domeniul prevenirii acestor abuzuri sexuale, dar si in plan coercitiv. Toti au promis ca se vor implica. IGPR va finaliza proiectul de lege pentru registrul ADN pana in iunie, ANPDC spune ca pana in toamna rezolva problema copiilor strazii, Ministerul de Justitie promite ca tot pana
atunci va fi posibila audierea video in instanta a minorilor. Membrii Parlamentului declara ca vor sustine toate proiectele de lege care au scop protejarea copiilor de abuzurile sexuale. Vom urmari cu mare atentie daca toate aceste promisiuni vor fi respectate.

Initiatorul Legii Megan

Legea Megan permite parintilor americani sa acceseze un registru online, afland identitatea pedofililor eliberati din inchisori sau din spitalele de psihiatrie. Desi initial se aratasera entuziasmati de legea americana, parlamentarii invitati la dezbatere au fost mai retinuti in declaratii.
TEMERI. Aflasera intre timp, probabil, si ca legislatia Uniunii Europene nu incurajeaza o astfel de initiativa. Ni s-au evocat diferentele care exista intre sistemele de drept latin si anglo-saxon, dar si lipsa de pregatire a societatii romanesti pentru a reactiona just in fata unei astfel de optiuni... Ministerul de Justitie marturiseste ca ""exista o oarecare temere ca, daca o astfel de lista este facuta publica, ar putea fi utilizata pentru razbunari ale victimelor ori rudelor acestora. Avem experienta unor cazuri similare in penitenciare"". Accesul la baza de date online in care sunt inregistrati infractorii poate fi insa controlat. Singurul parlamentar care a avut curajul sa-si asume aceasta initiativa legislativa a fost deputatul PD Daniel Buda, membru al Comisiei juridice din Camera Deputatilor.
PROIECT. ""Deocamdata ma aflu intr-o prima faza de documentare, care va dura doua-trei saptamani, a declarat deputatul PD. Trebuie sa facem o comparatie cu legislatia internationala. Vreau ca propunerea legislativa sa poata fi concretizata si ancorata la realitatea din Romania. Parintii vor avea acces prin internet la site-uri protejate, parolate. Am nevoie de argumente solide, deoarece vor aparea contestatari ai propunerii legislative. Nu vreau insa sa multumesc pe toata lumea. Dar sa punem in balanta si sa vedem ce e mai important: sa ne asiguram ca minorii au protectie sau sa protejam identitatea unor persoane care deja au calcat stramb? Prefer sa apar interesul copiilor.""