Carti romanesti la Salonul Cartii din Paris

La Paris, dupa doua zile cu soare, care au scos, in week-end, multimi de localnici si turisti la promenada si prin bistrouri, vremea s-a mohorat si patimasele discutii sociale si politice si-au reaprins flacara. Un chelner hatru dintr-un bistro aflat pe bulevardul Saint-Germain imi spune ca, dupa studenti, au iesit sa demonstreze public si prostituatele. Doar si unii, si altii lucreaza de noapte! Temele zilei sunt disputate pro si contra, de la lipsa de morala a statului francez, pana la lipsa de morala a bietului client care vrea si el placeri din ce in ce mai ieftine. Pe asa tablou social, s-ar putea zice ca amorul pentru carte e fara chef si miza. Numai ca societatea franceza are resurse democratice si pentru dispute, si pentru carti.
Scadere de 0,5% pentru vanzarile de carte
"Le Figaro Litteraire" a dat publicitatii un sondaj in exclusivitate in care se arata ca doua milioane si jumatate de francezi vor sa devina scriitori, iar dintre acestia 8% au deja o intelegere cu un editor. O cercetare realizata de Sindicatul National al Librarilor arata ca, pentru prima oara dupa 1997, vanzarile de carte au cunoscut o diminuare de 0,5% in 2005. Ce se cere pe piata franceza? Carti pentru copii si benzi desenate, in schimb cartile de arta si de stiinte umane sunt in suferinta, iar literatura franceza se vinde mai bine decat cea straina! Acest public de cititori si de viitori scriitori a venit la Salonul de Carte de la Paris, editia cu numarul 26, desfasurata intre 17 si 22 martie 2006.
Letitea Ilea, printre cei 40 de scriitori francofoni
Sub semnul Anului Francofoniei, organizatorii Salonului de Carte de la Paris au gandit un spatiu dedicat acestui eveniment, grandios: un platan urias pe crengile caruia au montat o firma luminoasa, in galben, "francofffonies!", loc de intalnire cu cei 40 de autori invitati, reprezentativi pentru literatura francofona de pe 5 continente. Printre ei, compatrioata noastra, Letitea Ilea, poeta de la Cluj prezentand in acest spatiu, dar si la standul Romaniei, o rafinata carte-obiect de poeme, comentate si rezonate grafic de Wanda Mihuleac, artista interesata de proiecte bibliofile, cum este si "Editions tranSIGNUM", cu texte scrise de Matei Visniec, Maria Mailat, Dinu Flamand, Anca Vasiliu, Magda Carneci, Horia Badescu si Letitea Ilea, carte lansata in cadrul standului romanesc.
Pavilionul francofon, de 800 metri patrati, cu librarie si spatiu de dezbateri, lecturi si intalniri, este pus sub efigia unuia dintre fondatorii francofoniei, poetul Leopold Sedar Senghor, de la a carui nastere se sarbatoresc anul acesta 100 de ani.
Printre marile scapari ale francofonilor includem, cu o trista mirare, lipsa unui stand al Republicii Moldova, stat evocat in "Le Monde" de editorul Samuel Tastet, patronul de la EST, care isi propune sa prezinte cat de curand publicului de la noi, intr-o versiune bilingva, trei volume scrise de Paul-Louis Courier.
Cartea romaneasca, intre pierderea avionului si onorabilitate
Standul Romaniei, din sectorul L, lipit de cel al Israelului si vecin cu cel al Editurii romanesti Capitol, este, in comparatie cu vecinele noastre din Est, onorabil, fara sa-ti ia, insa, ochii. Standul n-are nicio urma de viziune plastica sau de identitate vizuala, cum sunt cele ale Oceaniei ori Marocului, el fiind, din acest punct de vedere, unul corect si banal. 30 de edituri, aproximativ 600 de carti alese de trei selectioneri, Mihai Sora, Nicolae Manolescu si Tudorel Urian, intr-un spatiu pentru care Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a scos din buzunarul public 36.000 euro pentru chiria standului si 200 milioane lei vechi pentru transportul cartilor. Multe carti au fost carate cu valiza de catre Tudorel Urian si Mihai Sora, care erau sa riste pierderea avionului spre Paris, dupa 5-6 ore de stat la Otopeni, pentru ca formalitatile de vama nu erau facute de catre functionarii MCC. Sunt si carti de vanzare, e drept ca nu aduse din tara, ci imprumutate de la editurile frantuzesti care i-au editat pe Mircea Cartarescu, Gabriela Adamesteanu, Augustin Buzura ori Dan Lungu. Restul, carti de expus, cele mai multe intr-un singur exemplar, intre care remarc colectiile de la Polirom, printre ele pe Stefan Agopian, si Brumar, cu aparitii ce tintesc bibliofilia.
Un Palat pentru cultura romana
La stand, doua domnisoare de la Institutul Cultural Roman din Paris, condus de poeta Magda Carneci, dau amanunte despre autorii romani tradusi in franceza si despre granturile de 2000 euro oferite de ICR traducatorilor de limba romana din Franta. Cartile aduse din tara vor fi donate bibliotecii Institutului Cultural Roman de la Paris, un institut fara prea mare vizibilitate din pricina sediului improvizat unde trebuie sa-si desfasoare activitatea. Mihai Oroveanu, prezent la cateva dintre lansarile de la standul Romaniei, a facut o propunere in urma careia cultura romana ar avea numai de castigat: Palatul interbelic, ce gazduieste Ambasada Romaniei de la Paris, in care au lucrat Valery si Claudel ca bibliotecari, sa fie transformat in Institut Cultural, pentru ca Romania sa poata avea un loc de reprezentare important si vizibil pe harta Parisului, asa cum il au deja ungurii, cehii si polonezii. Statul Roman ar trebui, in acest caz, sa-si cumpere o ambasada functionala la Paris, pentru a putea folosi o cladire ideala pentru un centru cultural.
Mihai Sora deplange lipsa Editurii Humanitas
La standul Romaniei am stat de vorba cu filozoful Mihai Sora, ales, chiar inainte cu o zi de a ajunge la Paris, in consiliul de administratie al Fondului Cultural National. "Standul - imi marturiseste domnia-sa - e onorabil, pacat ca nu avem toate editurile reprezentative din Romania, in special Humanitas." Editura condusa de Gabriel Liiceanu e o mare absenta, motivata, probabil, de faptul ca de standul Romaniei nu se mai ocupa AER (Asociatia Editurilor din Romania, prezidata de catre Gabriel Liiceanu!), asa cum scrie pe toate materialele de popularizare ale Salonului, ci Ministerul Culturii si Cultelor. In legatura cu Fondul Cultural National, dl Sora are o atitudine inteleapta: mai intai se va initia in problematica acestei institutii. Dl Sora anunta o alta viziune in legatura cu felul in care poate fi sprijinita de catre statul roman politica editoriala, si anume prin biblioteci, care sunt acum subfinantate, biblioteci aflate in custodia Ministerului Culturii si al invatamantului. Prin biblioteci, se mareste, astfel, posibilitatea de crestere a tirajelor, reducerea pretului si accesibilitatea publicului privat la carte. De asemenea, se poate reduce favorizarea pe spranceana a unor autori in pofida altora. Dl Sora imi mai spune despre participarea medie a publicului la evenimentele de la standul romanesc, circa 25-30 persoane, care sunt in special romani. Au trecut pe aici Magda Carneci, care a prezentat cartea lui Daniel-Philippe de Sudres, "L'Etat Internet", Editura Paralela 45, Basarab Nicolescu, care coordoneaza Colectia "Les Roumains de Paris", unde au aparut pana acum monografiile Tristan Tzara, Gherasim Luca si Eugen Ionescu, Matei Visniec, dramaturgul romano-francez fiind prezent cu carti atat la Editura Emil Lanceman, cat si la standul romanesc, Ioana Craciunescu, prezenta in stand cu antologia bilingva "Masinaria cu aburi", aparuta la Vinea, Ion Titoiu, directorul revistei "Tomis" de la Constanta.
Capitol, o editura creata special pentru Astalos
Am remarcat standul Editurii bucurestene Capitol, aflata langa standul Romaniei, care, desi are un spatiu mai mic decat cel national, iese in evidenta, te fura la privire, avand o mai mare vizibilitate decat "colega" ei, Romania. Aceasta realitate e posibila pentru ca standul Capitol afiseaza semne vizuale identitare:s o teapa de lemn inalta in care sunt trase cartile scrise de George Astalos si pe care sunt arborate steagurile de carte si de fapte dramaturgice ale aceluiasi George Astalos. Viziunea plastica ii apartine, dupa cum am aflat, cunoscutului grafician Mircia Dumitrescu. Editura Capitol, finantata de unul dintre promotorii investitiilor americane in Romania, Gabriel Chiriac, are, dupa spusele lui Astalos, "doi vectori estetici": sa-l editeze numai pe George Astalos si sa editeze carti de lux!
Calatorie finantata de catre Uniunea Scriitorilor din Romania si Fundatia Ioana Craciunescu-Urgent

---

Despre autor: