OpiniiUn vot plin de invataminte

Dupa lupte seculare care au durat luni de zile, finalizandu-se - lamentabil - cu o decizie asteptata a Curtii Constitutionale, Alianta DA intra in posesia scaunului de presedinte al Camerei Deputatilor intr-un mod pe care nimeni nu l-a putut prevedea. Pentru ca nici un observator cat de cat avizat nu ar fi reusit sa intuiasca cursul evenimentelor si, mai ales, modul incredibil de relaxat in care PSD-ul a renuntat la obictivul pentru a carui mentiune pusese la bataie toate resursele sale. Practic, daca e sa privim lucrurile la rece, principalul partid de opozitie (oare mai este principalul) i-a facut cadou lui Bogdan Olteanu fotoliul in care s-a lafait Adrian Nastase si care si-a digerat infrangerea, nici aceasta asteptata, din meciul cu Basescu.
Liderii actuali ai PSD vor avea dificultati sa explice modul in care au ajuns la solutia prin care au pierdut functia si daca a fost o intentie precisa si nu pur si simplu o prostie, sa nu negocieze cu Adrian Nastase o revocare in locul unei demisii. Dar aceasta este deja istorie.
Interesante sunt alte lucruri pe care le-a reluat votul de luni. In primul rand, ca niciodata, toti parlamentarii PSD au votat, cuminti, cu propriul lor candidat. Asa ceva nu s-a mai intamplat de mult si da un indiciu asupra starii de spirit din interior. In al doilea rand - si acesta mi se pare aspectul cel mai important - este prima data cand, in fata unui astfel de examen, PSD ramane singur.
Nici macar aliatul sau tacit, traditional, n-a mai simtit nevoia de a-l asista, dandu-si surprinzator voturile candidatului Aliantei! Este o pozitie in care partidul lui Mircea Geoana se va afla mult mai des, de acum inainte, pe esichier neintrezarindu-se nici o varianta care sa-l aduca intr-o pozitie superioara propriei sale resurse.
In al treilea rand: este tot pentru prima data cand Partidul Conservator isi joaca propria sa carte... Propunerea unui candidat propriu la presedintia Camerei a fost o idee care ar fi putut sa trateze o strategie cu cei din Opozitie. Un astfel de aranjament i-ar fi costat, insa, pe oamenii lui Voiculescu, pozitia - si asa subreda - din Alianta, cu riscul de a pierde si celelalte functii pe care le-a dobandit in virtutea acestei calitati. Dar, cu un presedinte de Camera, conservatorii ar fi intrat definitiv - in legenda marilor succese cu costuri mici. N-a fost sa fie. Cu siguranta, insa, ca viitorul apropriat ne va rezerva si alte surprize conservatoare.

---

Despre autor: