Propunerea sistemului cameral din Romania, constituit din Camera de Comert si Industrie a Romaniei si 42 de camere de comert si industrie judetene, privind trecerea in administrarea acestuia a Registrului Comertului, se fundamenteaza pe urmatoarele argumente:

1. Etapele legislative de organizare a Registrului Comertului

- In perioada interbelica si pana in anul 1949 Registrul Comertului a functionat pe langa camerele de comert si industrie.
- Prin Decretul - Lege nr. 139/1990 inca in vigoare camerele de comert si industrie au primit ca atributie a€˛tinerea registrului comertului si asigurarea evidentei firmelor comercialea€¯
- Initiativa legislativa de reinfiintare a Registrului Comertului, in 1990, a apartinut Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, care a elaborat proiectul legii si l-a sustinut la Camera Deputatilor si la Senat, devenind Legea nr. 26/1990.
- In temeiul OUG nr. 76/2001 camerele de comert au organizat Birourile unice ca structuri de tip a€˛one-stop-shopa€¯ pentru formalitatile de inregistrare si autorizare a comerciantilor, mentionate de OECD ca a€˛Best practicesa€¯.
Atribuind registrul comertului unei organizatii neguvernamentale, legiuitorul a avut in vedere atat revenirea la traditia interbelica, cat si mai ales, rolul camerelor de comert si industrie in reprezentarea si promovarea intereselor comerciantilor.
Prin lege, Statul roman a insarcinat Camera de Comert si Industrie a Romaniei si camerele de comert si industrie judetene sa gestioneze un serviciu public, controlul legalitatii fiind asigurat de judecatorul delegat. In Romania, de altfel, exista si alte exemple de transfer a unor servicii publice catre societatea civila, respectiv activitatile in domeniul calitatii (OG nr. 38/1998), standardizarii (OUG nr. 39/1998) si Arhivei de Garantii Reale Mobiliare.
Dupa 12 ani, Guvernul Romaniei a emis OUG nr. 129/2002 prin care a trecut registrul comertului in subordinea Ministerului Justitiei, inclusiv bunurile din dotare si bazele de date (ultima masura - privind bunurile - fiind o masura abuziva ce va fi sanctionata pe cale judiciara).

2. Considerente de legislatie comparata

Acquis-ul comunitar in materia registrului comertului (asa numita Directiva a transparentei din 1968) defineste rolul, functiile si continutul informational al registrului comertului. Nu exista nici o referire la cadrul institutional al registrului comertului, acesta fiind stabilit prin legislatia nationala.
Ca atare in Uniunea Europeana institutiile care gazduiesc registrul comertului sunt distribuite astfel:
a) Camera de comert si industrie in 6 tari (Italia, Olanda, Grecia, Lituania, Luxemburg, Germania pentru registrul informatizat al comertului);
b) Ministerul Justitiei - 8 tari (Austria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Belgia) majoritatea fiind tari intrate recent in Uniunea Europeana;
c) alte institutii guvernamentale sau organizatii private - 11 tari - Marea Britanie, Irlanda, Franta, Danemarca, Suedia, Spania, Portugalia, Cipru, Finlanda, Malta, Letonia.
Remarcam ca ultimele rezolvari legislative in materie (Italia si Luxemburg) au adoptat solutia plasarii Registrului Comertului pe langa Camerele de Comert si Industrie.

3. Capacitatea organizatorica a Camerelor de comert si industrie si rolul lor activ in organizarea si dezvoltarea Registrului Comertului

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si camerele de comert si industrie teritoriale au dovedit capacitatea de a organiza in 3-4 saptamani institutia registrului comertului, in dubla sa dimensiune nationala, reprezentata prin Oficiul national al registrului comertului si teritoriala, reprezentata prin 42 de oficii judetene ale registrului comertului.

4. Functia publica de registru al comertului nu s-a realizat din fonduri bugetare, ci din bani privatia€¯

Registrul comertului a fost finantat in totalitate din taxele legale platite de comercianti pentru serviciile prestate de personalul camerelor de comert si industrie, similar cu cele prestate de notari, avocati, contabili etc. Aceste venituri au fost utilizate pentru amenajarea spatiilor, tiparirea formularisticii specifice, dotari, cumparare sau constructii de sedii, salarizarea personalului.

5. Organizare bazata pe informatizare si metodologie unitara

Din primele luni de activitate registrul comertului a fost informatizat, evolutiile tehnologiei informatice si comunicatiilor fiind absorbite permanent.
In 1998 registrul comertului a devenit accesibil on-line pe Internet, iar in 2001 pe telefonul mobil prin operatorul CONNEX.
Tinerea registrului comertului a fost asigurata prin norme metodologice unitare, elaborate de Oficiul National al Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei impreuna cu Ministerul Justitiei si publicate in Monitorul Oficial.

6. Integrarea Registrului Comertului in cadrul institutional al reformei economice

Camerele de comert au desfasurat o activitate sustinuta de informare statistica si comerciala a investitorilor romani si straini, prin editarea de sinteze statistice, buletin, cataloage, furnizare de date la cerere.

7. Integrarea Registrului Comertului in organisme europene

Camera de Comert si Industrie a Romaniei a facut parte, in anul 2000, din grupul de initiativa pentru constituirea Forumului European al Registrului Comertului, recunoscut oficial de Comisia Europeana in 2001. Camera de Comert si Industrie a Romaniei a participat la proiectul a€˛Registrul European de Afaceria€¯ care s-a incheiat in 2004, dar din pacate nu a mai fost valorificat de Oficiul National al Registrului Comertului.
In ultimii 2-3 ani exista o miscare sustinuta a camerelor de comert de a organiza registrul comertului in administrarea lor, avand ca exemplu Italia sau Luxemburg - asa cum s-a aratat - unde registrul comertului a fost trecut de la tribunalele comerciale la camerele de comert, s-a trecut la utilizarea semnaturii digitale si la inregistrarea on-line in 20 de minute.

8. Situatia actuala a Registrului Comertului

Dupa trecerea la Ministerul Justitiei cheltuielile de functionare ale Registrului Comertului au crescut considerabil, ca efect al:
- cresterii numarului de salariati (cu circa 500), dezvoltandu-se toate functiunile specifice unei persoane juridice (resurse umane, marketing, financiar-contabilitate, administrativ) functiuni care erau efectuate de personalul camerelor de comert;
- majorarii substantiale (in unele cazuri de 2-3 ori) a nivelurilor de salarizare si trecerii la statutul de functionari publici (cu sporurile aferente);
- inchirierii de spatii la chiria pietei, amenajarii noilor sedii. In perioada cand registrele comertului apartineau camerelor de comert aceasta cheltuiala nu exista, majoritatea spatiilor fiind in proprietatea acestora din urma.

9. Aspecte fiscale cu impact asupra comerciantilor

- Inca din momentul preluarii registrului comertului taxele au fost mascat majorate, intrucat acestea includeau TVA, sumele recuperandu-se de la intreprinzatori.
- Taxele practicate in prezent de Registrul Comertului au fost majorate, existand nemultumiri din partea agentilor economici.
- Prin bariere tarifare, camerele de comert si industrie au fost restrictionate sa acceseze bazele de date ale registrului comertului, lipsind astfel comunitatea de afaceri si institutiile publice de studiile si analizele cu titlu gratuit, pe care acestea le elaborau periodic. Lipsa accesului la informatie a facut ca si relatia cu investitorii straini sa fie dificila (investitorii straini contacteaza de regula prima data camera de comert).

10. Efecte pozitive ale trecerii registrului comertului in administrarea camerelor de comert si industrie

- reducerea considerabila a costurilor de functionare ale oficiilor registrului comertului prin eliminarea cheltuielilor pentru activitati administrative comune (casierie, financiar-contabilitate, aprovizionare, promovare, PSI etc.);
- reducerea semnificativa a birocratiei in favoarea operativitatii si transparentei;
- atitudinea ferma de reprimare a unor acte de coruptie;
- asigurarea echidistantei fata de mediul politic si de afaceri;
- asigurarea neutralitatii de care au nevoie comerciantii cand sunt nevoiti sa apeleze la justitie, pentru diferite greseli ale functionarilor Registrului Comertului (care depinde tot de justitie);
- transformarea informatiei legale in informatie economica, pe baza experientei acumulate de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si camerele de comert si industrie judetene si a existentei specialistilor in realizarea studiilor si analizelor pentru informare economica si comerciala (pe care Ministerul Justitiei nu-i are si nici nu este cazul sa-i aiba), in tara si in strainatate;
- simplificarea formalitatilor de inregistrare si autorizare, prin legatura stransa dintre camerele de comert si comercianti, pe care ii reprezinta;
- existenta conditiilor de trecere in scurt timp la inregistrarile on-line de firme (camerele de comert sunt distribuitori de semnaturi digitale, Camera de Comert si Industrie a Romaniei a lansat plata on-line cu cardul, exista realizat pilotul pentru inregistrari on-line in cadrul unui program european);
- reducerea timpului de inregistrare si eliberarea de acte la cerere;
- reducerea formularisticii utilizate si organizarea mai buna a fluxurilor de acte si a procedurilor de lucru;
- practicarea unui program de lucru flexibil cu publicul (in prezent Registrul Comertului are un program scurt) existand disponibilitatea personalului camerelor de comert de a prelungi programul de lucru, pentru a veni in sprijinul agentilor economici.
Toate realizarile reale evidentiate in contul registrului comertului din 2002 pana in prezent se pot prelua si continua fara sincope de catre camerele de comert.
Experienta acumulata in cei 12 ani de activitate si care este, in fapt, inmagazinata in salariatii Registrului Comertului (toti au fost preluati, in 2002, de la camerele de comert si industrie, de catre Ministerul Justitiei) va constitui elementul de continuitate in activitatea Registrului Comertului.

11. Initiative nationale si regionale pentru administrarea registrului comertului de catre camerele de comert

Demersurile continue ale sistemului cameral din Romania pentru redobandirea registrului comertului sunt sustinute si de comunitatea de afaceri. Peste 100 de asociatii profesionale, patronate, reunite in Alianta pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei - ADER au adresat, in luna mai 2005, o scrisoare primului-ministru, prin care au sesizat nemultumiri ale membrilor, legate de functionalitatea registrului comertului in cadrul Ministerului Justitiei (costuri suplimentare, birocratie si timpi de asteptare mari) si au solicitat rezolvarea acestei probleme prin revenirea registrului comertului in cadrul camerelor de comert.
La nivel regional, Adunarea Generala a Asociatiei Camerelor de Comert din Balcani din 8 decembrie 2004, de la Sofia, a adoptat o rezolutie prin care se solicita presedintelui Asociatiei Camerelor de Comert din Europa - Eurochambres si guvernelor din cele 8 state membre sa intervina pentru adoptarea de catre Comisia Europeana a unei reglementari prin care sa se atribuie camerelor de comert administrarea registrului comertului, apreciindu-se ca acestea dispun de expertiza si capacitatea de a le tine, iar bazele de date apartin comunitatii de afaceri si trebuie valorificate in beneficiul acesteia.