Comisia juridica a Senatului va dezbate astazi proiectul Legii lustratiei, care interzice accesul la unele functii si demnitati publice persoanelor care in comunism s-au bucurat de prerogativele conducerii de partid si au impartasit politica si ideologia comunista, Ministerul Justitiei avand obiectii. In observatiile privind enumerarea categoriilor de persoane care sunt considerate ca au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv, Ministerul Justitiei (MJ) apreciaza ca acestea nu sunt suficient de clare si de precis formulate. Astfel, MJ sustine ca la articolul referitor la "organele de conducere centrala si locala ale Partidului Comunist Roman" este necesara detalierea, mai ales in cazul organelor locale, pana la ce nivel se considera ca persoanele care au fost in astfel de structuri au participat prin proprie vointa si convingere la activitatea comunista (se includ sau nu comitetele regionale ori birourile). MJ arata ca formularea simpla "organe centrale si locale" poate crea numeroase interpretari abuzive cu consecinte deosebit de grave, avand in vedere interdictia, prevazuta in proiect, de a mai accede, practic, la orice functie de conducere intr-un organ al puterii executive, legislative sau judecatoresti, in urmatorii zece ani. Proiectul Legii lustratiei aminteste organizatia de tineret a PCR, insa nu cuprinde nici o referire la o alta organizatie a partidului, la fel de importanta, si anume Uniunea Generala a Sindicatelor din RS Romania (UGSR), avand in vedere rolul pe care il detineau anumite persoane din posturile de conducere ale acestei organizatii (in special presedintele, vicepresedintele si secretarul), in special in examinarea, periodica, alaturi de Consiliul de Ministri, si de alte organe centrale ale statului, a problemelor importante ale tarii, se arata in observatiile pe acest proiect ale Ministerului Justitiei. Totodata, ministerul sustine ca formularea "organele obstesti si de masa" este generala si se impune detalierea.
Mediul financiar si bisericesc
MJ arata ca in "aparatul central al statului" sunt cuprinse structuri importante precum Consiliul de Stat, Consiliul de Ministri, Marea Adunare Nationala, insa nu apar reprezentantii ai altor medii, la fel de relevante, precum mediului financiar sau cel bisericesc, astfel cum erau acestea organizate in perioada comunista, si anume: Banca Nationala - respectiv: Banca Republicii Populare Romane (1948-19970), Banca Nationala a RSR; Banca Romana de Comert Exterior, Banca Agricola; Banca de Investitii, se arata in observatiile MJ. De asemenea, spune MJ, in ceea ce priveste conducatorii Bisericii Ortodoxe Romane nu trebuie omis faptul ca a existat o perioada in care sefii cultelor nu puteau fi recunoscuti in functie decat in baza unei aprobari a prezidiului Marii Adunari Nationale, date prin decret, la propunerea Guvernului. La articolul privind "consiliile populare" ar trebui incluse si sfaturile populare, iar la "alte sectoare" relevante ar fi presa, justitia, diplomatia, invatamant politic, se mai arata in observatiile MJ.
Extinderea competentelor CNSAS
MJ arata ca in situatia presedintelui Romaniei nu se poate conforma procedurii generale propuse in proiect (demiterea de drept), deoarece pentru aceasta functie se prevede in Constitutie o procedura speciala de suspendare din functie, respectiv punere sub acuzare. Similar, ar trebui reglementate proceduri distincte pentru parlamentari, membri ai Guvernului, membri ai puterii judecatoresti sau administratiei publice locale, etc. Proiectul face referire la extinderea competentelor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (pentru verificarea persoanelor care au fost angajati sau colaboratori ai structurilor de politie politica), dar nu face nici un fel de referire la modul in care se va dovedi calitatea detinuta de persoane in perioada comunista, alta decat aceea de colaborator sau angajat al Securitatii.