Desfiintarea peste noapte a DGPA - SIPA de catre ministrul Macovei, in februarie 2006, fara avizul CSM, ridica problema gestionarii arhivei acestui temut serviciu secret de informatii, ale carei tinte, nerecunoscute niciodata oficial, au fost procurori si judecatori, dar si unii dintre jurnalistii acreditati pe Justitie. Acest lucru a fost recunoscut chiar de unul dintre fostii sefi ai SIPA, vestitul general Marian Ureche, care de orice poate fi acuzat, dar nu ca n-ar sti ce s-a petrecut ani de zile in propria ograda. La cele enumerate se mai adauga si marile acte de coruptie din penitenciare, sistem in care se deruleaza afaceri "di grada", de la achizitiile de alimente si haine pentru detinuti si pana la intreprinderile de pe langa penitenciare, care produc de la mobila pentru export si pana la robele pentru magistrati. Faptul ca arhiva SIPA ascunde fapte compromitatoare despre activitatea unor magistrati nu a fost negat vreodata de ministrul Macovei. Ba, dimpotriva, ministrul a luat decizia desfiintarii serviciului intr-un moment in care se afla intr-o grava criza de imagine, fara sa justifice opiniei publice ce anume a deteminat-o sa ia aceasta decizie. Macovei s-a multumit sa anunte, sec si lapidar, ca desfiintarea SIPA vine ca urmare a criticilor lansate in urma cu cativa ani de organisemele europene, critici preluate in fapt din presa interna romaneasca, fara sa vorbeasca de propriile-i constatari.
Control nefinalizat din ianuarie 2005
Dar de ce tace Macovei in legatura cu SIPA? Ea ar fi trebuit sa spuna opiniei publice ce s-a gasit in arhivele serviciului secret. Pentru ca aceeasi Macovei, chiar la debutul mandatului ei de ministru, a sigilat arhiva SIPA si a desemnat o echipa de consilieri personali sa scotoceasca toate dosarele. Dintre cei care si-au "clatit" ochii prin arhiva SIPA a facut parte, fara indoiala, si ziaristul Dan Tapalaga, care pe vremea respectiva era purtatorul de cuvant al MJ.
Iata ce spunea Macovei in ianuarie 2005, la prima ei conferinta de presa in calitate de ministru, despre acest serviciu: "Am inceput in cursul saptamanii trecute analiza privind competenta si activitatea acestui serviciu, evaluarea nu a fost finalizata, in functie de ce voi constata, voi propune o decizie cu privire la existenta acestuia (...), dar evident, voi avea in vedere mentiunile Comisiei Europene din Raportul de tara din anul 2004 in care Comisia Europeana se intreba care este rostul si menirea unui serviciu de informatii in cadrul Ministerului Justitiei. In momentul in care ajung la o concluzie va invit sa o discutam". Au trecut un an si doua luni de la aceste promisiuni inflacarate si evaluarea lui Macovei nu s-a finalizat, nici macar la momentul anuntarii desfiintarii DGPA - SIPA la inceputul acestui an. De ce a instalat Macovei "omerta" pe arhiva SIPA, nu ne-o putem explica decat prin faptul ca a gasit in acele documente ceva ce i-a facut o deosebita placere.
SRI ar vrea sa puna mana pe dosare
Ministerul Justitiei si Guvernul Romaniei pregatesc in prezent, in mare taina, un act normativ, care probabil va fi declarat secret si nu va fi publicat in Monitorul Oficial, prin care arhiva SIPA sa treaca in gestionarea altui organism decat CSM, cel mai probabil la Serviciul Roman de Informatii. Insa legea de organizare si functionare a CSM, elaborata potrivit standardelor UE, arata in mod clar ca doar acest inalt for al magistraturii este singurul care poate decide cu privire la cariera judecatorilor si procurorilor. In consecinta, conform legii CSM, arhiva SIPA ar trebui sa ajunga urgent in gestiunea Consiliului.
Varianta SRI ar insemna un pericol real pentru democratie, pe motiv ca, daca asa cum a recunoscut si generalul Ureche, exista dosare compromitatoare despre coruptia unor magistrati, acest serviciu va putea constrange persoanele vizate cu scopul de a-i transforma in informatori sau agenti (colaboratori sau chiar ofiteri de informatii acoperiti). Este usor de imaginat ce destin (previzibil) vor avea acei judecatori si procurori vizati de rapoartele SIPA, referitoare la acte de coruptie sau comportamente si actiuni contrare codului deontologic si Codului Penal.
In plus, intrucat noile legi ale reformei Justitiei au interzis magistratilor sa fie agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete, dosarele SIPA vor putea fi un element convingator pentru magistratii care au colaborat cu aceste servicii, sa continue, in secret, activitatile comune. Intr-o atare varianta, Magistratura ar putea ramane tributara vechilor metehne, cu magistrati-turnati si magistrati-turnatori.
Varianta Ministerul Justitiei
Varianta MJ ar insemna ca arhiva temutului SIPA sa ramana in gestiunea Ministerului Justitiei. Adica in proprietatea exclusiva a unui ministru care face parte din Guvern, deci din puterea executiva. Astfel, s-ar perpetua posibilitatea "santajului cu propriile pacate", prin care orice ministru ar avea la degetul mic un numar insemnat de magistrati, filati in trecut de SIPA, care sa raspunda unor "comandamente" guvernamentale. De altfel, nu e un secret ca numarul lucratorilor SIPA reprezenta circa jumatate din numarul de angajati ai MJ. Cifre cu magistrati atinsi de coruptie au fost dezvaluite deja de fostul procuror Dumitru Niturad (actualmente avocat in Baroul Bucuresti), care - potrivit afirmatiilor sale publice - a avut acces la anumite date specifice activitatii judicare existente in documentele unor servicii secrete de informatii. Mai mult, avocatul Niturad a pomenit de existenta a 21.000 de lucrari SIPA (rapoarte, note informative etc) detinute in arhiva temutului SIPA-DGPA (1991-2006), fapt prezentat de ZIUA in urma cu zece zile, cand ziarul nostru a publicat un incendiar interviu cu Marian Ureche, fostul sef al acestui serviciu in perioada 2001 - 2003. Varianta MJ este insa mai putin probabila, intrucat chiar organismele europene au pus sub semnul intrebarii functionarea unui asemenea serviciu sub aripa ministerului.
Iar apare problema lipsei de spatiu
Varianta CSM (neluata in seama de Guvern potrivit surselor noastre) ar fi insa una logica, intrucat Consiliul Superior al Magistraturii este prin lege institutia care decide exclusiv cu privire la cariera magistratilor. Odata intrat in posesia arhivei SIPA, CSM ar putea tria, rapoartele si informatiile stranse de serviciu, pentru a valorifica acele date utile serviciului de Inspectie Judiciara din cadrul CSM, dupa ce anumite lucrari vor fi fost utilizate in actiunea de sesizare legala a DNA sau a Parchetului General (pe indiciile comiterii unor infractiuni de catre magistrati). Totodata, CSM ar putea astfel sa intreprinda propriile verificari privind apartenenta unor magistrati la serviciile secrete - si sa nu mai astepte sa-i fie comunicate aceste date - pentru a-i elimina din sistem pe cei care au dat declaratii false in acest sens.
O problema delicata in privinta arhivei, care se ridica in prezent, este lipsa unui spatiu adecvat pentru depozitarea celor 21.000 de dosare cat s-a vehiculat ca ar contine. Astfel, un eventual transfer ar aduce CSM intr-o situatie identica cu CNSAS. CSM nu are deocamdata spatiul necesar insa la vara, in timpul vacantei judecatoresti, acest for va beneficia de tot spatiul necesar dupa ce se va muta in cladirea de pe str. Batiste unde functioneaza momentan Inalta Curte de Casatie si Justitie. La randul ei, instanta suprema se va muta alaturi de Curtea de Apel Bucuresti in Palatul de Justitie, ale carui lucrari de consolidare si modernizare vor fi finalizate.
"Informatiile SIPA obtinute ilegal trebuie distruse"
Pozitii categorice in a cere ca arhiva SIPA sa fie predata la CSM au luat atat presedintele acestui for, Iulian Galca (foto), cat si alti membri ai Consiliului, chiar intr-o sedinta a Sectiei de judecatori, desfasurata la inceputul lunii martie a.c. Judecatorul Iulian Galca: "Arhiva SIPA trebuie preluata de CSM, dar in anumite conditii legale. Mai intai ar fi necesara o selectare a documentelor lucrate de SIPA cu ajutorul unei comisii speciale, mixte, din care sa faca parte si reprezentanti ai CSM. Apoi se va decide ca documentele care privesc alte autoritati ale statului, inclusiv cele cu informatii clasificate, sa fie transferate acelor institutii competente sa gestioneze asa ceva. Insa acele documente si informatii obtinute de SIPA fara respectarea dispozitiilor legale, daca exista asa ceva, trebuie sa fie imediat distruse tot in prezenta unei comisii mixte, ca sa existe transparenta si garantia eficientei acestei actiuni".
Judecator Angela Harastasanu: "Daca se confirma banuielile ca SIPA a supravegheat magistrati si ca ar exista inscrisuri in acest sens care sa priveasca activitatea judecatorilor si procurorilor, atunci numai CSM este competent, conform legii, sa preia aceste documente SIPA".
Marian Ureche, fost director SIPA: "Consider ca cel mai in masura sa preia arhiva SIPA este CSM. Are toate parghiile si competentele sa efectueze verificarile necesare, sa gestioneze arhiva SIPA din care se pot selecta elemente de evaluare utile pentru elucidarea cazurilor de magistrati cu probleme (inclusiv cele aparute in presa), pentru promovarea in functii a magistratilor neatinsi de coruptie etc".
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Transformă-ți grădina într-un paradis: 10 obiecte de decor potrivite pentru...
Sursa: garbo.ro
-
Premieră pentru Revolut: Lansează refinanțarea creditelor
Sursa: futurebanking.ro
-
Psihologii dezvăluie cele 15 calități pe care femeile le caută în bărbații cu...
Sursa: kudika.ro
-
Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei: Nu îmi pun...
Sursa: wall-street.ro