Analizele de angajare, cele prenuptiale sau anuale, toate includ testul Wasserman, pentru depistarea sifilisului.
Coordonatorul laboratorului de bacteriologie de la Institutul de Boli Infectioase ""Prof. dr. Matei Bals"", medic primar medicina de laborator Smaranda Botea, ne spune despre acest test ca ""este cel mai solicitat in laboratoarele de serologie sau de microbiologie. Importanta lui se datoreaza impactului pe care boala il are asupra comportamentului social al oamenilor, mai ales al persoanelor aflate la varsta matura, active din punct de vedere sexual si angajate in munca"". Denumirea Wasserman este cunoscuta in popor ca metoda de diagnostic a sifilisului. Insa tehnica de laborator se numeste ""reactia Bordet-Wasserman"", dupa numele celor doi medici care au pus la punct primul test de diagnostic, in 1919. De atunci si pana in prezent, tehnica Wasserman s-a perfectionat si modificat atat de mult, incat numai denumirea initiala s-a pastrat. DIAGNOSTIC IN LABORATOR
Sifilisul, boala contagioasa, este declansat de o bacterie spiralata numita Treponema pallidum. Pentru a lupta cu bacteriile, organismul dezvolta anticorpi specifici bolii. Tehnicile de laborator urmaresc depistarea acestor anticorpi in sange, care vor indica diagnosticul de sifilis. Daca reactia Bordet-Wasserman evidentiaza anticorpii, rezultatul este pozitiv. Dar in 1952, alti doi medici, Moore si Mohr, au descoperit ca un rezultat pozitiv la testul Bordet-Wasserman nu inseamna neaparat ca pacientul este infectat cu bacteria contagioasa. Cei doi au stabilit ca testul poate da raspunsuri pozitive false atunci cand pacientul sufera de alte boli, precum malarie, TBC, boli cardiovasculare, lupus eritematos diseminat. ""Din acest motiv, in laborator nu se face doar testarea Wasserman, pentru ca aceasta s-a dovedit o metoda nespecifica. Daca reactia Wasserman indica un rezultat pozitiv, se face un al doilea test, mai exact, pentru confirmarea diagnosticului"", explica dr. Smaranda Botea. Cel de-al doilea test se numeste TPHA (Treponema Pallidum HemAglutination) si numai dupa efectuarea lui se poate vorbi despre o infectie. ""Din acest motiv, nu este bine ca rezultatul primului test sa ajunga la pacient fara cel de-al doilea, pentru ca va interpreta un rezultat pozitiv ca fiind corect si definitiv"", arata dr. Smaranda Botea.