"E dificil sa vorbesti despre proiecte, mai ales la Opera", imi spunea, de curand, noul director general al Operei Nationale din Bucuresti, Catalin Ionescu-Arbore, intr-un interviu pe aceasta tema. "Din pacate", continua interlocutorul meu, "din ce
"E dificil sa vorbesti despre proiecte, mai ales la Opera", imi spunea, de curand, noul director general al Operei Nationale din Bucuresti, Catalin Ionescu-Arbore, intr-un interviu pe aceasta tema. "Din pacate", continua interlocutorul meu, "din ce in ce mai putini compozitori contemporani de opera se afirma sau devin de notorietatea lui Verdi sau Puccini si atunci multi sunt tentati sa creada sau sa spuna ca opera e un gen pe cale de disparitie. Eu i-as contrazice. Pe de alta parte, insa, in conditiile in care repertoriul e legat de un anumit timp istoric, e foarte greu sa aduci noutati".
Satisfac insa cele peste 30 de titluri ale actualei stagiuni, printre care "Aida", "Don Giovanni", "Faust", "Flautul fermecat", "Nabucco", "Oedipe", "Tosca", "Rigoletto", "La Traviata", "Giselle", "Lacul lebedelor", "Romeo si Julieta", gustul publicului de astazi? l-am intrebat. "Acestea sunt, de fapt, in ultima istanta, productii noi ale unor titluri vechi; o alta viziune, o actualizare a ei, o modalitate de a atrage spectatorii. In plus, <
> ne-a oferit ocazia fericita de a prezenta unul dintre titlurile de mare importanta ale compozitiile lui, <>, a carui premiera a avut loc in 29 ianuarie. Un titlu foarte dificil ce poate deveni foarte periculos, in ultima instanta: sunt trei ore de muzica sustinute de numai sase interpreti, ceea ce presupune ca ei sa fie senzationali. Lucru foarte greu de realizat in ultima perioada, dar productia noastra urmareste sa scoata in evidenta nu atat capacitatile vocale ale interpretilor, cat mai ales posibilitatile lor actoricesti. Si, in primul rand tineretea lor, pentru ca este vorba de o farsa facuta de niste tineri. Ei, bine, acest proiect raspunde tocmai uneia dintre dorintele mele de a le deschide posibilitatea sa se afirme, absolut neconditionat, pentru ca numai in felul acesta putem sa existam si sa ne mentinem. Nu am nimic impotriva celor care sunt in deplina maturitate artistica, dar este obligatoriu sa-i motivam, sa-i impulsionam si pe cei tineri. Pe de alta parte, prin dificultatea lui, acest spectacol devine o scoala pentru cantareti, o ocazie de a descoperi noi talente. Si chiar daca cele doua ore si jumatate, aproape trei, nu au dat roadele cele mai grozave, sunt totusi niste pasi importanti in evolutia lor artistica, fara de care nu cred ca ar putea sa mearga mai departe; fara sa treaca prin scoala Mozart, ei nu ar putea sa abordeze alt repertoriu", precizeaza, cu vizibila incantare, directorul Operei, care-mi vorbeste in continuare despre alte si alte proiecte cum ar fi recastigarea unui titlu pierdut in urma cu cativa ani - <>, un balet facut de compozitoarea Livia Teodorescu pe libretul celebrului roman al lui Stendhal" - coproductii, participarea Operei Romane la programul "Sibiu, Capitala Culturala Europeana 2007" etc. etc.
"Simfonia fantastica" in viziunea lui Gigi Caciuleanu, o schimbare necesara de atitudine
Si pentru ca vorbeam de proiecte menite sa improspateze imaginea Operei bucurestene, maine, va avea loc premiera oficiala a "Simfoniei fantastice" de Hector Berlioz, dedicata Anului Francofoniei. Spectacolul, impanat cu texte literare celebre - de Moliere, Shakespeare, Baudelaire, Verlaine, Rostand - este conceput de maestrul coregraf Gigi Caciuleanu si beneficiaza de participarea lui Razvan Mazilu si Dan Puric. Bianca Fota, Petruta Almosnino, Adela Craciun, Mihai Mezei, Cristina Marinescu, George Mocanu, vocile actorilor Ada Navrot si Mihai Calin, alaturi de colectivul de balet al Operei Nationale vor introduce publicul in atmosfera unui "spectacol de teatru spus in limbaj coregrafic". La pupitrul dirijoral, un tanar in plina afirmare, Tiberiu Soare.