18 Martie 2006
La 40 de ani de la momentul in care domnitor al Romaniei a fost ales Carol I, se dorea evidentierea progreselor tarii printr-o Expozitie jubiliara nationala. Anul a coincis cu sarbatorirea a 25 de ani de la proclamarea Regatului si 1.800 de ani de la

La 40 de ani de la momentul in care domnitor al Romaniei a fost ales Carol I, se dorea evidentierea progreselor tarii printr-o Expozitie jubiliara nationala. Anul a coincis cu sarbatorirea a 25 de ani de la proclamarea Regatului si 1.800 de ani de la descalecarea imparatului Traian in Dacia.

Consacrata sub titulatura de ""Expozitia Nationala"", ""Expozitia Generala Romana"" sau ""Exhibitio daco-romana"", evenimentul s-a dorit a fi o manifestare nationala a romanilor de pretutindeni. Ideea organizarii expozitiei in anul 1906 a apartinut lui Take Ionescu. Comisar general al expozitiei a fost numit doctorul in chimie si medicina C.I. Istrati. Cu un an inainte, pe locul destinat expozitiei, la Filaret, erau pasuni si terenuri mlastinoase. Ion N. Lahovari, in discursul rostit la deschiderea manifestarii, accentua truda depusa: ""Am taiat dealuri, am secat balti, am umplut o vale, am sapat un loc mare si in mai putin de un an am scos la lumina parcul si gradinile expozitiei"". Planul general al parcului a fost realizat de Edmond Redont.

HOPURI. Festivitatea de deschidere a avut loc la data de 6 iunie. Presa sublinia participarea unui public imens: ""Animatie neobisnuita, pe toate strazile, mii de oameni porneau pe campul Filaretului"". La inaugurare au asistat guvernul, familia regala, membrii administratiei, oaspeti straini si membrii corpului diplomatic acreditat la Bucuresti. Bateria de la Calafat, numita ""Carol I"", a tras salvele de tun ce marcau deschiderea oficiala a expozitiei. Intrarea principala in parcul expozitiei era in Strada 11 iunie, unde exista o poarta, in forma de arc de cerc. De o primire calduroasa s-a bucurat Carl Luegger, primarul Vienei. Nu a lipsit de la serbari delegatia orasului Roma in frunte cu ajutorul de primar, contele de San Martino. Ca semn al latinitatii romanilor, Bucurestiul a primit in dar o copie a Lupoaicei. Un alt oaspete de vaza al manifestarilor din acest oras a fost ducele rus Kiril, a carui sotie era sora principesei Maria.

Fantana Cantacuzino realizata in 1870.

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.