Concurenta intre Franta si SUA pentru India

Dezvoltarea economica, pozitia geostrategica, dar mai ales actuala conjunctura internationala plaseaza India intr-o pozitie extrem de favorabila, curtata cu asiduitate de marile puteri ale lumii, in frunte cu Statele Unite. Autoritatile de la New Delhi sunt asaltate cu oferte de asociere economica, dar si cu propuneri de colaborare "strategica". Unele dintre ele, de neconceput in urma cu cativa ani. Indiei i-au fost iertate toate pacatele nucleare din trecut, ba chiar i se promite un loc legitim in clubul restrans al puterilor atomice. Plus un loc permanent in cadrul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
De ce a devenit India atat de "interesanta"? Washingtonul o considera in primul rand o potentiala contrapondere la ascensiunea exploziva a Chinei, tara pe care multi analisti o identifica de pe acum ca viitoarea superputere economica si militara a anilor 2020-2030. Pentru a stopa influenta in crestere a Beijingului, Statele Unite incearca sa-si asigure fidelitatea unor aliati puternici in Asia. Contrabalansand, astfel, efectele axei strategice Rusia-China si ale organizatiei economice "SCO" (Shanghai Commerce Organisation). Astfel, dupa aliantele cu Japonia si Coreea de Sud, SUA incearca sa transforme India intr-un alt partener strategic. Util, pe termen lung, in viitoarele confruntari cu Beijingul. Iar, intr-un viitor mai apropiat, foarte important in relatia cu Teheranul. Criza din Iran constituie, se pare, unul dintre marile atuuri ale negociatorilor de la New Delhi.
Pozitia Indiei - ca viitoare mare putere globala - a atras atentia si altor state. Cu o diplomatie extrem de experimentata in spatiul afro-asiatic, Franta a reusit, in februarie 2006, sa se "interfereze" in jocul SUA fata de India.
Quid pro quo
In iulie 2005, presedintele Bush a proclamat "parteneriatul global" dintre SUA si India. Cu ocazia vizitei la Washington a premierului Manmohan Singh, a fost parafat atunci un document istoric: "New Framework for US-India Defence Relationship" ("Noul cadrul al relatiilor militare SUA-India"). Documentul a inlaturat embargoul nuclear impus de SUA din 1998 (cand India a efectuat prima experienta nucleara controlata).
In martie 2006, secretarul de stat, Condoleezza Rice a intreprins o vizita la New Delhi, promitand asistenta americana pentru transformarea Indiei intr-o "mare putere mondiala", aliata strategica a SUA.
Acordul nuclear discutat de Bush si Singh in iulie 2005, la Washington, are pentru India semnificatia recunoasterii internationale a statului sau de "mare putere nucleara", a dreptului la arme nucleare si la importul de tehnologie nucleara din SUA si alte tari membre in "Nuclear Supplier Group". India devine, astfel, o putere nucleara legal recunoscuta.
Si totusi, acordul a starnit vii discutii si critici aprinse la New Delhi. Au existat voci care au avertizat asupra "capcanelor" ascunse din acest document, dar si asupra pretului pe care India va fi nevoita sa-l plateasca. Fiindca, in mod evident, favorurile Washingtonului nu sunt pe gratis. A spus-o, de altfel, pe sleau ambasadorul american la New Delhi, David Mumford. In februarie 2006, Mumford a declarat ca acordul strategic va "muri", daca India nu sprijina SUA la IAEA si la ONU contra Iranului. Cu alte cuvinte, pentru Administratia Bush documentul are valoare doar in masura in care New Delhi sprijina Washingtonul in "criza iraniana". Iar, pe termen lung, contra Chinei.
Afirmatia lui David Mumford a starnit o furtuna de proteste in India. Premierul Singh s-a vazut nevoit sa declare: "Trebuie sa revizuim intelegerea din iulie 2005, si sa vedem cat de mult doresc Statele Unite sa capete de la India."
In acest context tensionat, un alt actor geo-politic a intrat in scena: Franta. La 20 februarie 2006, Presedintele Jacques Chirac sosea la New Delhi, in fruntea unei delegatii impresionante. Era insotit de ministrul de Externe, ministrul Apararii, ministrul de Finante si ministrul Industriei, ministru Comertului Exterior, si ministrul Turismului. Alaturi de acestia, presedintele Chirac a mai adus cu el 30 de presedinti-directori generali ai celor mai importante corporatii franceze. Dovada a interesului manifestat de Paris fata de relatia cu India.
Chirac a reusit astfel sa-i ia fata lui Bush, care a sosit si el la New Delhi la inceputul lunii martie. Francezii reusisera insa sa incheie, deja, cateva acorduri nucleare, militare si economice de "mana intai".
Ofensiva franceza in India
Faptul ca presedintele Chirac i-a luat-o inainte presedintelui american Bush constituie nu numai un succes al diplomatiei franceze in fata celei americane, dar subliniaza si interesele marilor puteri fata de India, devenita o mare miza globala. presedintele Chirac a exploatat faptul ca Franta nu a condamnat guvernul de la New Delhi pentru testele nucleare din 1998 si - spre deosebire de SUA - a sustinut permanent ambitia Indiei de a obtine un loc permanent in Consiliul de Securitate al ONU.
Ambasadorul Frantei la New Delhi declara: "Natiunile noastre, mai mult ca oricand, au o responsabilitate majora in relatia cu restul comunitatii internationale de promovare a pacii si dezvoltarii. In cursul vizitei de trei zile a presedintelui Chirac, au fost semnate noua acorduri, inclusiv in domeniul militar si al energiei nucleare. Acordul militar extinde aranjamentele in domeniul industriei de aparare, cercetare, exercitii, schimburi profesionale si pregatire comuna.
Totusi acordul nuclear semnat a avut cea mai mare importanta. India nu a semnat niciodata "Nuclear Non-Proliferation Treaty" si, de aceea, are interdictie de acces la tehologia nucleara in 45 de state care fac parte din "Nuclear Supply Group". Mai mult: India si Pakistanul au facut obiectul unor sanctiuni internationale dupa ce ambele tari au testat arme nucleare in 1998. Aceste sanctiuni s-au mai diminuat in 2005, ca urmare a interventiei Washingtonului.
India doreste ca Franta sa o sustina pentru a inlatura ultimele bariere care restrang posibilitatile industriei nucleare indiene. Totusi Franta nu este in pozitie de a actiona unilateral in aceasta problema, fara sa vina in conflict deschis cu SUA. Parisul a repetat ca nu poate actiona decat prin intermediul lui "Nuclear Supply Group", unde votul trebuie sa fie unanim. Deci, sa il includa si pe cel al SUA. Cum insa India avea in vedere un acord nuclear cu SUA, presedintele Chirac a oferit tehnologia nucleara franceza. Un reprezentant al lui "French Atomic Energy Commission", care l-a insotit pe Chirac, estima la 30 numarul uzinelor nucleare de care India ar avea nevoie. Parisul doreste insa o participare majora a corporatiei nucleare franceze "AREVA", la aceste uzine nucleare. "AREVA" - cel mai mare constructor de reactoare nucleare - ar incheia astfel in India contracte de miliarde de dolari. Presedintele Chirac a tinut sa sublinieze avansul tehnologic nuclear al Frantei in fata SUA.
"Prietenii nostri americani nu ne pot concura in acest domeniu pentru ca tehnologia nucleara franceza este putin mai avansata decat cea americana. Iar solutia franceza nu este supusa riscurilor din Congresul SUA."
Spre deosebire de acordul nuclear din iulie 2005, dintre SUA si India, acordul nuclear al Indiei cu Franta are mult mai putine restrictii. Washingtonul cerea ca industria nucleara civila a Indiei sa fie clar separata de industria nucleara militara. In timp ce acordul cu Franta cere Indiei doar sa ia "masuri de securitate" in acest domeniu. Semnificativ, presedintele lui "Indian Atomic Energy" - Anil Kakodkar - care s-a opus acordului nuclear SUA-India, a fost cel care a semnat acum acordul nuclear cu Franta.
Premierul Manmohan Singh a declarat la sfarsitul vizitei lui Chirac in India: "Apreciem sustinerea Frantei pentru continuarea dezvoltarii noastre in domeniul nuclear, si al cooperarii Indiei cu comunitatea internationala."
India este al cincilea mare consumator de energie, iar eforturi viitoare de dezvoltare economica vor spori cu certitudine cererea. In prezent, doar 1,7% din totalul energiei Indiei provine din energia nucleara. Rezervele interne de uraniu ale acestui stat nu sunt, insa, suficiente pentru extinderea preconizata a sectorului nuclear. Asa ca, pe termen lung, se va pune problema accesului Indiei la rezerve internationale.
O comparatie insa cu Iranul se impune: in timp ce India nu a semnat "Tratatul de Ne-Proliferare Nucleara", si a construit si testat din 1998 arme nucleare, Iranul a semnat "Tratatul de Ne-Proliferare" (NPT) si solicita doar sa imbogateasca uraniu in scopuri civile. Cu toate acestea, SUA sprijina India si ameninta cu interventia militara Iranul.
Franta si India au incheiat si alte acorduri economice
Un alt aspect al vizitei presedintelui Chirac in India a fost strangerea relatiilor economice dintre cele doua tari. New Delhi si Parisul s-au pus de acord pentru triplarea volumului de schimburi economice - cifrate la 4,2 miliarde de dolari - in urmatorii cinci ani. Franta a promis investitii directe in India, in urmatorii trei ani, de un miliard de dolari.
Delegatia franceza si-a aratat interesul pentru cooperarea cu India in domeniul IT, farmaceutic, de mediu, in noile tehnologii, in procesarea alimentelor, in automobile si aeronautica.
Cel mai important acord, din acest punct de vedere, este contractul semnat de "Airbus". In competitia cu rivalul american "Boeing", "Airbus" a incheiat cu India un contract prin care va livra 43 de avioane de calatori, in valoare totala de 2,5 miliarde de dolari. A mai fost finalizat un contract de 270 de milioane de dolari cu compania aeriana indiana "Kingfisher Airlines", prin care "ATR"-ul francez ii va livra aeronave. India a mai comandat Frantei si sase submarine de atac.
Turneul lui Bush in Asia de Sud: "Parteneriatul strategic" cu India, contra Chinei si Iranului
La sfarsitul lui februarie 2006, presedintele Bush a intors vizita din 2005 a premierului Manmohan Singh, si a sosit la New Delhi pentru a "cimenta" parteneriatul strategic si global cu India, si pentru a semna acordul nuclear. Consilierii lui Bush si-au exprimat parerea ca este vorba de cea mai importanta vizita a presedintelui american din actualul mandat.
Presedintele Bush a avut doua obiective in vizita sa din India. In primul rand, a dorit sa asigure participarea marilor corporatii americane la actuala dezvoltare extrem de rapida a economiei indiene. Sectoarele-tinta ale SUA in India: tehnologia informatiei, parteneriatul public-privat in domeniul transportului si a infrastructurii energetice; industria militara.
Administratia Bush este mai ales interesata sa asigure penetrarea pietei comerciale indiene de companiile mari - tip "Wal-Mart" - care sa inlocuiasca comertul micilor magazine, cu zeci de mii de angajati din India. Si sa capete un larg acces in agricultura indiana (care detine 60% din economia Indiei), pentru gigantii americani tip "Monsato".
In al doilea rand, presedintele Bush a urmarit sa acrediteze parteneriatul strategic-global al SUA cu India, prin colaborarea celor doua tari pe plan nuclear, militar si geopolitic. Pe scurt, Bush - in continuarea intelegerilor din 2005 - a dorit sa transforme India intr-o "putere mondiala", opunand-o astfel Chinei si Iranului.
In acest sens, Bush a propus premierului indian Singh crearea lui "US-India Global Democracy Initiative", pentru a promova "democratia" in Asia si in alte zone ale lumii. Ceea ce va presupune actiuni militare "preventive" ale unei forte comune, americane si indiene.
Totusi, cel mai important pas pentru stabilirea unui parteneriat strategic-global ramanea incheierea acordului nuclear dintre Statele Unite si India.
Acordul presupunea sprijinirea de catre SUA a intrarii Indiei in "clubul" restrans al puterilor nucleare, acceptate international. Conform acestui acord, SUA va exercita presiuni asupra statelor membre in "Nuclear Supply Group" pentru a-i da Indiei acces la tehnologie nucleara si la materii prime necesare industriei sale atomice. Si aceasta, chiar daca India nu a semnat "Nuclear Non-Proliferation Treaty"!
Alaturi de obtinerea unui loc permanent in "Consiliul de Securitate", promis ferm acum de Bush, noul statut nuclear obtinut de India, ii confera acesteia rangul de "mare putere mondiala", si nu doar regionala.
Totodata, noul statut nulcear al Indiei, conferit de acordul cu SUA, ii va permite acesteia sa depinda economic din ce in ce mai putin de importurile de petrol si gaze naturale, de care India este momentan dependenta, eliberand fonduri pentru cercetare. Cu toate acestea, conform nr.2 din Departamentul de Stat - Nicholas Burns - intre SUA si India "raman inca diferende". Lucru recunoscut si de Stephen Hadley, consilierul de securitate nationala al presedintelui Bush. Pe 24 februarie a.c., Hadley a declarat: "Exista acum o relatie stransa intre SUA si India. Iar cei doi lideri (Bush si Singh) au o multime de probleme de discutat. Chiar daca nu exista inca o identitate de opinii." Care sunt punctele de divergenta intre India si SUA, acum "parteneri strategici si globali"?
SUA se opun vehement construirii gazoductului Iran-Pakistan-India
Primul punct de divergenta intre SUA si India il constituie opozitia ferma a Washingtonului fata de constructia gazoductului Iran-Pakistan-India.
In plina campanie americana de "demonizare" a Teheranului - in care perspectiva unei interventii militare este considerata de mult drept iminenta - constructia gazoductului ar conferi Iranului o pondere economica in regiunea pe care Statele Unite nu o pot accepta. Responsabilii de la Washington sunt nelinistiti de faptul ca Teheranul incearca sa atraga de partea sa doi aliati strategici ai Americii - India si Pakistanul - oferindu-le cantitati mari de gaze naturale, la preturi atractive. O adevarata "lovitura geostrategica". Asemanatoare oarecum loviturii date de Rusia prin provocarea "crizei gazului natural" in Europa, din ianuarie a.c.
Dependenta Indiei si Pakistanului de gazul natural iranian constituie in acelasi timp un obstacol in calea interventiei militare a SUA in Iran.
Pentru India insa - tara fara resurse energetice - achizitionarea gazului natural din Iran la un pret atractiv inseamna energie pentru continuarea dezvoltarii sale economice. In acelasi timp, gazoductul - care trece si prin Pakistan - mai inseamna garantarea unei perioade lungi de pace cu aceasta tara, cu care India se afla, de mult timp, in conflict regional pe tema Kashmirului.
In al doilea rand, SUA doreste sa "torpileze" parteneriatul dintre India si o firma de stat din China, care au achizitionat terenuri petroliere in Siria. Washingtonul vede in aceasta tranzactie o cooperare indiano-chineza care s-ar putea extinde periculos pentru interesele americane.
Va deveni India dependenta de SUA pe plan nuclear?
Criticii acordului nuclear dintre SUA si India vad in acesta, inceputul unei relatii de dependenta a Indiei de Statele Unite, si de control american asupra programului nuclear al Indiei.
"Bharatiya Janata Party" (BJP) a cerut chiar abrogarea acordului nuclear, incheiat de "United Progressive Alliance" (UPA) - partid aflat la putere in India - pentru a prezerva integritatea si autonomia nucleara a Indiei.
Mai multi savanti si politicieni indieni cred ca Washingtonul are un plan in acest sens, atunci cand cer, de pilda, Indiei sa separe sectorul nuclear civil de cel militar, si sa accepte "inspectiile internationale" intr-o masura mai mare ca alte state nucleare.
Cel mai radical critic al acordului - Anil Kakodkar, presedintele lui "Atomic Energy Commission" si secretar al "Departament of Atomic Energy" - sustine ca, prin acest acord, India isi va compromite total independenta programului sau nuclear. "Prin acord vom fi incatusati", a afirmat Kakodar in "Indian Express".
Un oficial al serviciului secret indian a sintetizat astfel obiectivele acordului nuclear dintre India si SUA, intr-un memorandum: 1) acordul pune intregul program nuclear indian la discretia IAEA; 2) diminueaza capacitatea minima de aparare a Indiei; 3) face India puternic dependenta nuclear de SUA.
Nu a fost uitat nici faptul ca Statele Unite s-au opus, pana de curand, acordarii unui loc permanent Indiei in Consiliul de Securitate al ONU. In schimb, Washingtonul a sustinut propunerea de a acorda Japoniei - alt "partener strategic" al SUA - acest loc permanent. Japonia este socotita de analisti un "pivot asiatic" vital in contrapondere fata de China.
Premierul indian Manmohan Singh si presedinta Partidului Congresului - Sonia Gandhi - au exercitat insa puternice presiuni pentru acceptarea acordului nuclear SUA-India. Au fost eliminati din cabinet doi ministri - Mani Shankar Anar si Natwar Singh - considerati prea critici fata de acord. Constient ca acordul a starnit numeroase obiectii, premierul Singh, intr-un discurs in Parlament, a declarat ca India nu va accepta ca programul sau nuclear sa fie "amputat" de "inspectorii internationali" ai IAEA.
Elita politica indiana este perfect constienta de faptul ca Administratia Bush incearca sa transforme India intr-o contrapondere la China si intr-un adversar al Iranului. Si nu doresc ca tara sa fie ruinata de un eventual conflict cu China sau sa fie antrenata in razboiul care va incepe in Iran.
De asemenea, India nu doreste ca o relatie mai apropiata cu Statele Unite sa-i torpileze relatiile bune cu China si Rusia. In timp ce relatiile comerciale cu SUA au crescut cu 63%, intre 2000-2005, in aceeasi perioada relatiile comerciale cu China au crescut cu 500%. Ceea ce este o diferenta. Mai ales ca un document al CIA numeste India "statul cu cele mai mari posibilitati de dezvoltare", din cadrul sistemului geopolitic mondial, curtata intens de SUA, China, Rusia si alte puteri (ex Franta).
"New York Times" si "Economist" critica acordul nuclear dintre SUA si India
Joi, 2 martie a.c., la New Delhi, presedintele Bush si premierul indian Singh au anuntat "finalizarea" acordului nuclear care va permite Indiei sa fie acceptata in clubul restrans al puterilor nucleare. Dupa ce, din 1998, India fusese supusa embargoului nuclear al statelor membre ale lui "Nuclear Supply Group". Chiar daca India nu a semnat "Nuclear Non-Proliferation Treaty" si are un program nuclear militar recunoscut public.
Au prevalat insa interesele geostrategice ale Washingtonului: rivalitatea fata de China (pe termen lung) si ostilitatea fata de Iran (pe termen scurt).
La conferinta de presa sustinuta impreuna cu premierul indian Singh, Bush a calificat acordul nuclear drept "istoric", o dovada a interesului american fata de o Indie mai putin dependenta energetic. Asadar, mai putin dependenta de pretul petrolului si al gazului natural. Bush a mai caracterizat "transformarea relatiei SUA-India" ca avand o "influenta in noua ordine geopolitica a secolului XXI".
"Lucrurile se schimba, timpurile se schimba!" - asa a justificat Bush schimbarea radicala de atitudine a Statelor Unite in privinta programului nuclear indian. Presedintele american fusese intrebat de jurnalisti de ce "recompenseaza" India cu un acord nuclear si un statut special, dupa ce, din 1998, Statele Unite au organizat un embargo nuclear impotriva ei.
George W. Bush i-a atacat pe criticii acordului: "Exista unii care nu vor, de fapt, sa ne schimbam cu timpul." Presedintele american a recunoscut, insa, ca va intampina rezistenta serioasa a Congresului SUA, care va trebui sa fie convins sa ratifice acordul.
Nimeni insa nu l-a intrebat pe Bush despre politica externa paradoxala a Washingtonului. Pe de o parte SUA incheie un acord de asistenta nucleara cu India - care nu a semnat "NPT", si a testat deja arma nucleara. Iar, pe de alta parte, duce o campanie agresiva la adresa Iranului, amenintand cu bombardamente si cu o invazie, desi Iranul a semnat "NPT" iar "National Intelligence Estimates" apreciza la 5-10 ani perspectiva ca Teheranul sa-si creeze o arma nucleara!
China a reactionat imediat, declarand ca "acordul trebuie sa fie conform cu regimul de non-proliferare internationala". Ceea ce, evident, nu se poate, de vreme ce India nu a semnat "Nuclear Non-Proliferation Treaty", asa cum a facut-o China.
Pakistanul - un aliat important al SUA si de lunga durata - si-a exprimat profunda ingrijorare fata de hotararea Washingtonului de a sustine ambitiile de "mare putere globala" ale Indiei, vechea rivala a Pakistanului in problema Kasmirului.
Presedintele Pakistanului - Pervez Musharaf - a luat primul avion si a zburat la Beijing, solicitand de urgenta Chinei sprijin pentru programul nuclear pakistanez. "New York Times" si "Economist" - remarcand escaladarea nucleara din Asia de Sud - critica "casatoria" SUA cu India. "Times" considera ca: "Decizia complet gresita din 2005 de a ocoli Tratatul de Non-Proliferare Nucleara" prin incheierea acum a acordului nuclear cu India, tara care nu a semnat niciodata NPT, aduce America in situatia de a ingradi China, tara semnatara a NPT, prin impingerea Indiei putin prea in fata in raport cu Beijingul.
Washingtonul a facut un pas inapoi in problema numarului de reactoare ale Indiei
Detalii oficiale asupra acordului final americano-indian nu au fost inca anuntate. Dar unele informatii de presa indica faptul ca Washingtonul a acceptat cateva concesii importante. Astfel, programul de cercetari nucleare al Indiei va fi exclus de la inspectiile internationale.
Apoi, SUA au solicitat initial ca 18 dintre cele 22 de reactoare operationale sau in constructie ale Indiei, sa fie inspectate. La solicitarea autoritatilor de la New Delhi, Washingtonul si-a redus pretentiile la doar 14 reactoare care vor face obiectul inspectiilor internationale. In felul acesta India va avea opt reactoare nucleare care nu vor fi inspectate!
Se pare ca urgenta interventiei americane in Iran, precum si constructia gazoductului Iran-Pakistan-India au determinat Washingtonul sa faca o serie de concesii Indiei, pentru a definitiva mai repede acordul nuclear si a aduce astfel India in coalitia anti-iraniana.
Interesant este ca, la conferinta de presa comuna de la New Delhi, presedintele Bush a criticat aspru "abuzurile impotriva drepturilor omului" din Myanmar, ignorand ca urmatoarea sa escala va fi Pakistanul, stat condus cu "mana forte" de generalul Pervez Musharaf (un adversar al acordului nuclear SUA-India). Sensul remarcii era clar: India nu trebuie sa procedeze dupa modelul Myanmar!
Pe langa acordul nuclear, Bush si Singh au semnat o serie de intelegeri in domeniul industriei militare, cercetarii stiintifice, ca si in domeniul afacerilor agrare, care vor permite corporatiei americane "Monsato" sa patrunda in domeniul cercetarii agricole indiene.
Premierul Manmohan Singh este omul care a deschis portile Indiei pentru "Noua Ordine Mondiala", moment fara indoiala crucial in istoria tarii. Nu in ultimul rand, Statele Unite au dat "lovitura mortala" lui "Nuclear Non-Proliferation Treaty", incheind un acord nuclear cu India, tara care nu a semnat niciodata tratatul.

---

Despre autor: