De multi ani, aproape de un secol, titluri, reclame, informatii disparate incearca sa ne convinga ca barbatii (traducere foarte aproximativa a cuvantului ""gentlemen"") prefera blondele, ca blondele se distreaza mai bine, ca blondele sunt mai seducat
De multi ani, aproape de un secol, titluri, reclame, informatii disparate incearca sa ne convinga ca barbatii (traducere foarte aproximativa a cuvantului ""gentlemen"") prefera blondele, ca blondele se distreaza mai bine, ca blondele sunt mai seducatoare. Poate. Investigatii recente ne asigura ca succesul blondelor nu este o noutate, ci dateaza inca de pe vremea in care stramosii nostri (dar si consoartele lor) traiau in pesteri.

Este aproape sigur ca femeile blonde cu ochi albastri au aparut in nordul si estul Europei acum 10.000, poate 11.000 de ani, spre sfarsitul ultimei perioade glaciare, intr-o perioada de mare restriste, de lipsa a hranei zilnice. Scopul lor, depasirea rivalelor mai inchise la culoare in rivalitatea pentru putinii barbati disponibili. Pe atunci, cei mai multi oameni aveau parul si ochii de culoare inchisa, ca si azi in cele mai multe parti ale lumii, singura sursa de hrana era carnea mamutilor, a renilor si bizonilor. Multi vanatori isi pierdeau viata in timpul lungilor si foarte periculoaselor expeditii destinate aprovizionarii tribului, supravietuitorii erau cu atat mai cautati, mai doriti, mai pretiosi.
Una dintre ""strategiile"" genetice ale evolutiei a dus la aparitia unor femei diferite, inzestrate cu par si ochi de culoare mai deschisa, probabil mai interesante si mai atragatoare decat suratele lor. Purtatoarele unei mutatii genetice foarte rare, blondele au ajuns sa fie preferate in scopuri reproductive, iar numarul lor a crescut vertiginos, argument in favoarea rolului de avantaj al culorii in selectia naturala.
Presiunea demografica a dus la diversitate, asa cred unii oameni de stiinta, printre care antropologii Peter Frost si John Manning, cresterea numarului de optiuni in alegerea partenerului este, spun ei, singura explicatie plauzibila a acestui fenomen evolutiv.
Si alti cercetatori au ajuns la concluzia ca acum 11 milenii aparea pentru prima oara mutatia care a adus pe lume blondele. Gena raspunzatoare, MC1R, are cel putin sapte variante diferite in Europa de Nord si de Est, dar este relativ constanta pe tot restul globului pamantesc. Aceasta diversitate destul de strict localizata ascunde un mare mister.
Daca schimbarile genetice descrise s-ar fi petrecut in cadrul proceselor evolutive obisnuite, le-ar fi fost necesare cam 850.000 de ani. Oamenii moderni au ajuns insa in Europa acum doar 35.000, poate 40.000 de ani. Veniti din Africa, unde depindeau mult mai putin de alimentele de origine animala, iar femeile se puteau ocupa in liniste de culesul fructelor, stramosii nostri au fost pusi dintr-o data in situatia in care a face rost de hrana devenea aproape exclusiv o ocupatie masculina. Sfarsitul erei glaciare, retragerea ghetarilor au scos la iveala un peisaj fertil, bun pentru erbivore, dar sarac in plante potrivite pentru hrana oamenilor.
A avut loc o prima diviziune a muncii, femeile se ocupau de adapost si de imbracaminte, iar barbatii plecau in lungile si periculoasele lor expeditii de vanatoare, din care multi dintre ei nu se mai intorceau. Concurenta pentru parteneri crestea si avea sa declanseze schimbarile pomenite, inclusiv cele de culoare, unelte ale atractiei, seductiei, reproducerii. Un detaliu semnificativ, blondele par sa aiba unele avantaje de natura reproductiva fata de alte femei, parul blond este semnul unui nivel mai ridicat de hormoni feminini, estrogenii.
Daca aceasta viziune a evolutiei vi se pare cam ingusta, excesiv biologista, va alaturati celor care afirma, probabil pe buna dreptate, ca frumusetea, capacitatea de atractie depind nu numai de culoarea ochilor si a parului. Nimic nou sub soare. Cateva blonde celebre, Marilyn Monroe, Brigitte Bardot, Sharon Stone, ceva mai de curand Scarlett Johansson, au fost si continua sa fie considerate etaloane de frumusete. Sa fie oare nesigur viitorul lor, al blondelor, ca simboluri ale frumusetii feminine?
Un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), citat in repetate randuri in presa occidentala, sustinea ca blonzii (inclusiv blondele) sunt o specie pe cale de disparitie. Prostii.
Stirea a fost dezmintita intr-un inegalabil stil birocratic intr-un comunicat oficial al OMS care precizeaza, inca din 2002, cu doua secole in avans, ca:
Organizatia Mondiala a Sanatatii nu a condus niciodata cercetari pe tema extinctiei genei blondului natural;
OMS nu a publicat nici un comunicat care sa contina predictia legata de disparitia blonzilor in anul 2202;
OMS nu dispune de informatii legate de originea acestor stiri si doreste sa sublinieze ca nu are nici o parere legata de viitorul blonzilor.
Chipul omului primitiv aparea pe ecran acum multa vreme, intr-un film numit ""Acum un milion de ani"", in care actorii, imbracati in piei de animale, vorbeau intr-o limba inventata de un mare scriitor si lingvist, Anthony Burgess, autorul ""Portocalei mecanice"". Eroina feminina era interpretata de Raquel Welch, dar nici eu, nici vreunul dintre prietenii mei nu ne putem aminti daca era cumva blonda. Conteaza?


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.