Alegeri cu final previzibil in Belarus

Duminica, in Belarus - cel de-al doilea stat pivot al Rusiei, dupa Ucraina - vor avea loc pseudo-alegeri prezidentiale. O analiza a "Power and Interest News Report" semnata de Federico Bordonaro ne pune in tema asupra provocarilor acestui scrutin. Campania electorala a fost marcata de grave nereguli, care au adus aminte Romaniei de anii '90 si campania violenta a FSN-ului condus de Ion Iliescu. Presa independenta a fost interzisa, cu sprijinul Rusiei, unde se tipareau ziarele respective, candidatii opozitiei au fost arestati, iar simpatizantii lor batuti. In conditiile in care observatorii Uniunii Europene nu au fost lasati sa monitorizeze procesul electoral, iar reprezentantii Parlamentului European si ai Congresului Statelor Unite au adresat o scrisoare comuna de protest fata de violarile democratiei comise de Alexandr Lukasenko, este greu de crezut ca rezultatul alegerilor, deja cunoscut, va fi recunoscut de statele democratice ale comunitatii nord-atlantice. Daca, in cazul Kievului, organizatiile non-guvernamentale sprijinite prin programe speciale ale Occidentului au reusit sa schimbe, momentan, macazul politicii ucrainene, in ce priveste Minskul asistam la consolidarea unei dictaturi absolute, ultima de acest gen din spatiul nostru. De abia dupa duminica neagra a pseudo-scrutinului belarus, comunitatea democratica internationala va trebui sa dea dovada responsabilitatii fata de un popor european opresat si sa contribuie la schimbarea regimului dictatorial supus Moscovei lui Putin. Daca nu va prefera un nou compromis cu Rusia.(Victor RONCEA)
La 19 martie, in Belarus se vor desfasura alegeri prezidentiale. Eveniment care nu va produce nici o surpriza, in conditiile in care se stie deja ca Alexandr Lukasenko va castiga un nou mandat. In octombrie 2004, Lukasenko si-a vazut visul cu ochii dupa ce a obtinut, prin referendum, dreptul de a candida pentru un al treilea mandat, desi a castigat si alegerile prezidentiale din 1994 si 2001. Si de aceasta data, chiar daca in cursa sunt inscrisi si alti candidati, Lukasenko este pe punctul de a-si adjudeca, in mod confortabil, voturile electoratului, in conditiile in care controlul pe care il detine asupra esaloanelor fundamentale ale puterii s-a consolidat in mod vizibil.
Rezultatul scrutinului din Belarus va fi monitorizat cu atentie la Moscova, la Washington si Bruxelles. Minskul joaca un important rol geopolitic pentru Rusia, mai ales din momentul in care Moscova a inceput sa-si piarda din influenta pe care o detinuse in Europa de Est.
Deocamdata, puterile occidentale nu au reusit sa determine o schimbare politica pro-occidentala, asa cum s-a intamplat in cazul Ucrainei sau al Georgiei, care sa se produca in fostul stat sovietic. Problema majora care se pune acum este insa ce consecinte va avea realegerea lui Lukasenko pentru relatiile dintre Rusia si Occident, cat si pentru politica est-europeana.
Protagonisti si greseli
Alexandr Lukasenko a fost acuzat, in repetate randuri, pentru erodarea democratiei din Belarus, prin utilizarea unor metode violente impotriva membrilor opozitiei, fie intelectuali, fie politicieni. In special dupa ce Lukasenko a castigat al doilea mandat in fruntea tarii, in 2001, multe institutii si publicatii europene au dat publicitatii rapoarte in care denuntau represiunile si chiar crimele carora le-au cazut victime unii dintre rivalii lui Lukasenko.
Cu toate acestea, regimul de la Minsk a negat aceste acuzatii, sustinand, in schimb, ca Washingtonul orchestreaza o campanie subversiva al carei scop este acela de a determina "o schimbare de regim" in aceasta tara.
La scrutinul din 19 martie, cel mai popular rival al lui Lukasenko va fi Alexander Milinkevici, ai carui sustinatori au manifestat pana acum, in repetate randuri, pe strazile din Minsk, insa, de fiecare data, aceste demonstratii de sprijin au fost reprimate cu duritate de fortele politiei. Chiar la inceputul acestei luni, un alt candidat la prezidentiale, Alexander Kozulin, si colaboratorii sai apropiati au fost agresati de fortele speciale din Belarus in timpul unui miting desfasurat la Minsk, au transmis agentiile de stiri. Atat Milinkevici, cat si Kozulin conteaza pe sprijinul Occidentului, motiv pentru care par a se evidentia drept cei care ar putea produce o schimbare radicala a pozitiei traditionale pro-ruse a Minskului.
Dimpotriva, Lukasenko este simbolul vechii nomenclaturi sovietice, a carei strategie politica este inseparabila de aceea a Rusiei. In fapt, Belarusul este foarte dependent de Rusia, iar presedintele Vladimir Putin a manifestat, cu insistenta, determinarea sa de a mentine Minskul in sfera de influenta a Moscovei.
In octombrie 2004, la Yalta, Putin a relansat ideea unei comuniuni politico-economice intre Rusia, Belarus, Ucraina si Kazakhstan. Dar, cu certitudine, schimbarea pro-occidentala produsa la Kiev, in decembrie 2004, a dat peste cap planurile Rusiei, si, de asemenea, l-a impulsionat pe Putin in a-si manifesta, in continuare, sprijinul constant pentru Lukasenko.
Belarusul este dependent de Rusia atat din punct de vedere politic, cat si economic. Spre exemplu, Rusia este, practic, unicul aliat al Belarusului, iar exporturile belaruse ajung, cu precadere, pe piata rusa. Occidentul considera nucleul industrial controlat de stat si asistat de stat ca fiind depasit, un model cvasi socialist; nu exista deci nici un dubiu ca, in cazul care politicienii liberali si pro-occidentali din Belarus vor castiga alegerile, acestia vor fi presati de Uniunea Europeana si de SUA sa lichideze aceste structuri aflate sub controlul statului.
Belarus, excrescenta Rusiei in jocurile energetice
Economia belarusa a inregistrat o crestere de 8,3% in cursul anului 2005, si - in ciuda unei scaderi - se pare ca va inregistra o crestere de 6% in cursul acestui an. Rata inflatiei este foarte inalta la un procent de 12,5% iar cresterile salariale se produc cu mult inaintea celor ale productivitatii. Pentru supravietuirea modelul economic national, Belarus are nevoie stringenta de ajutorul Rusiei si de o aprovizionare cu energie ieftina care poate fi asigurata doar de Moscova, prin intermediul unor aranjamente politice favorabile.
La nivel geopolitic, Belarus poate aparea ca fiind o excrescenta a Rusiei in Europa de Est, unde Polonia incearca sa-si extinda influenta prin formarea unei axe cu statele baltice, Cehia si Ucraina. Mizele energetice si factorii geostrategici colaboreaza in a slabi relatiile ruso-poloneze, ca si relatiile ruso-americane.
Dupa cum PINR a observat in august 2005, Polonia sustine un proiect care vizeaza folosirea oleoductului Odessa-Brody - care se termina in Ucraina - pentru a transporta petrolul din Kazahstan pana la Gdansk (pe malurile baltice ale Poloniei) si de acolo catre Europa Occidentala. In mod similar, Varsovia este activa in crearea unui bloc politic pro-liberal, pro-Atlantic in aceasta regiune, provocand frictiuni cu Rusia, de vreme ce Moscova incearca sa-si recastige influenta in Ucraina si si-a mentinut-o in Belarus si Moldova.
Motivele Moscovei pentru a insista in favoarea unei astfel de strategii nu sunt doar economice si legate de energie, ci si strategice. Extinderea NATO, de exemplu, face ca Rusia sa piarda pozitii decisive pentru granitele sale vestice pe care altadata le domina (mai ales in Ucraina).
De aceea, victoria predictibila a lui Lukasenko va mentine slabe relatiile ruso-poloneze si cele ruso-americane in Europa de est. Mai mult decat atat, Rusia s-a folosit de companii belaruse pentru a vinde arme rivalilor Statelor Unite din Orientul Mijlociu, iar Minskul a fost acuzat de SUA in ultimii ani ca a vandut armament atat catre Irak, cat si catre Iran. Plecarea de la putere a lui Lukasenko va face probabil mai usor pentru Washington controlul asupra vanzarilor belaruse de armament.
Tendintele razboiului informational
De vreme ce Uniunea Europeana si Statele Unite sufera din cauza anumitor dificultati strategice - in Irak si Afganistan, in cadrul crizei nucleare iraniene, ca rezultat al impasului politic al Uniunii Europene - nu le este de loc usor sa sprijine eficient candidatii belarusi pro-occidentali.
In plus, Lukasenko (si probabil si Kremlinul) a lansat o lovitura preventiva impotriva interferentei occidentale in afacerile din Belarus. Luna trecuta, autoritatile de la Minsk au lansat un sondaj de opinie, chipurile alcatuit de Gallup din Vilnius, datat 19 martie (data alegerilor prezidentiale) care ar fi fost destinat ridicarii popularitatii lui Milimkevici, sustinand ca acesta ar castiga alegerile cu 53% dintre voturi. Indiferent daca sondajul fals ar fi adevarat sau fabricat de Guvernul de la Minsk, este sigur ca Lukasenko si partenerii sai sunt cat se poate de avertizati asupra razboiului informational care va fi dus in timpul si imediat dupa ziua alegerilor.
Concluzii
Victoria lui Lukasenko va perpetua modelul economiei de stat din Belarus si politicile traditionale ale industriei si agriculturii asistate de stat, in cadrul careia probabil firmele ruse vor fi singurele companii straine care vor desfasura afaceri in aceasta tara.
In orice caz, nu este clar daca grupurile civice si politice a caror tinta este deschiderea societatii belaruse catre o mai mare liberalizare vor fi limitate cu succes de catre Lukasenko in urmatorii cinci ani. Pe masura ce ratele de crestere actuale par din ce in ce mai dificil de mentinut, iar inflatia va ramane destul de ridicata, nemultumirile economice ar putea alimenta izbucniri ale unei opozitii politice mai largi fata de cei aflati la putere.
Pe de alta parte, valul "revolutiilor colorate" care a lovit fostele tari sovietice in prima jumatate a deceniului actual nu a reusit sa se extinda mai departe, iar cu o Rusie care isi recastiga cel putin partial influenta in Eurasia, Statele Unite si Europa nu vor avea o sarcina usoara in ceea ce priveste integrarea Belarusului in structurile lor economice si de securitate euroatlantice.
Copyright: Power and Interest News Report

---

Despre autor: