Corias Corabia este un fost IAS, al doilea ca marime in Romania dupa Insula Mare a Brailei. Inainte de '89 detinea o suprafata de 14.000 de hectare. Au mai ramas aproape 7.000 de hectare de pamant situate pe locul fostului lac Potelu, desecat in a
Corias Corabia este un fost IAS, al doilea ca marime in Romania dupa Insula Mare a Brailei. Inainte de '89 detinea o suprafata de 14.000 de hectare. Au mai ramas aproape 7.000 de hectare de pamant situate pe locul fostului lac Potelu, desecat in anii '60, in imediata apropiere a Dunarii. Dar Corias SA nu are numai teren arabil. Simpla enumerare a bunurilor detinute de fostul IAS da nota despre uriasa avere care se pare ca le-a luat mintile unor politicieni locali. Corias are, in total, 14 ferme, 19 de vegetale si 4 de pomi fructiferi - piersic, cais, prun si mar . Fiecare ferma are cel putin 3 hale de depozitare. Altfel spus, din cele 7.000 de hectare de teren cu destinatie agricola, 4.996 hectare reprezinta teren arabil, 1 hectar este cultivat cu vie, 1.628 hectare cu livezi, 345 hectare cu pasuni. Pe terenurile fostului IAS sunt vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantatii de hamei si duzi, sere si solarii, rasadnite etc. Intreaga suprafata de 7.000 de hectare este amenajata pentru irigat prin aspersiune, are facute lucrari de desecare si de protectie si combatere a eroziunii solului. Corias mai are un complex de ingrasare pentru ovine si un complex de ingrasare a taurinelor, cu 14 grajduri pentru animale. Dupa Revolutie, la mijlocul anilor '90, s-a construit o fabrica de producere a sucului concentrat de mere. La acea data investitia a costat 5 milioane de dolari. Chiar si acum are cea mai mare capacitate de productie din tara, cu o putere de prelucrare de 15 tone de mere pe ora. Dotarea tehnica mai cuprindea 5 combine de mare capacitate, cumparate in 1997, 25 de tractoare, camioane, 2 autoturisme de teren Aro si un autoturism Daewoo Espero. Valoarea totala a bunurilor Corias SA Corabia se ridica, in primavara lui 2004, la suma de 313 miliarde lei. Stapan peste toata aceasta avere era statul roman, prin Agentia Domeniilor Statului, posesoare a 11, 68 % din totalul actiunilor, si AVAB, 88,32 la suta din actiuni.
"Licitatia anului"
In primavara anului 2004, ADS hotaraste privatizarea societatii CORIAS, printr-o licitatie publica cu strigare, organizata pentru vanzarea intregului pachet de actiuni si concesionarea terenului agricol gestionat de ADS. Capitalul social al societatii, conform caietului de sarcini era, cum spuneam, de 313,48 miliarde lei iar valoarea nominala a unei actiuni era de 25.000 lei. Oferta de concesionare a ADS cuprindea plata unei redevente minime de 384 kg grau/ha/an si investitii in teren de 2.707.000 de euro.
Asadar, statul a scos la vanzare pachetul de actiuni detinut la Corias Corabia pe data de 23 aprilie 2004. Valoarea de oferta a pachetului de actiuni pus in vanzare a fost de aproape 63 de miliarde. La acesti bani castigatorul licitatiei urma sa concesioneze de la stat, pentru o perioada de 49 de ani, suprafata de 7.000 hectare, pentru care se stabilise o redeventa pe hectar, de plecare, de 384 kg grau/an. La momentul organizarii licitatiei, situatia economico-financiara era dezastruoasa: datorii de aproape 95 de miliarde lei vechi si penalitati aferente datoriilor si necuprinse in bilant in suma de aproape 32 de miliarde lei. Iar creantele nu se ridicau decat la vreo 7 miliarde de lei. Din aceste motive societatea se afla in procedura speciala de administrare, dupa ce fusese in reorganizare judiciara, reorganizare judiciara ce fusese suspendata pentru perioada de scoatere la privatizare a societatii - 17 iunie 2002-10 mai 2004. La sedinta de deschidere a documentelor, din 16 aprilie 2004, organizata in vederea alegerii investitorilor care vor participa la licitatia publica cu strigare, au fost declarati ofertanti firma turca DEGISIM TUKETIM VE TARIM URUNLERI DAGITIM ANONIM SIRKETI, din Istanbul, Arnautu Bogdan, persoana fizica romana, fiul lui Eugen Arnautu, fostul proprietar si conducator al clubului de fotbal Universitatea Craiova, si turcul Ali Kara, cu domiciliul tot in Istanbul. La licitatia desfasurata la sediul Agentiei Domeniilor Statului s-au prezentat cei trei ofertanti: societatea turca, turcul Ali Kara din Istanbul si persoana fizica romana Bogdan Arnautu. Licitatia s-a desfasurat prin metoda "Licitatie cu strigare". Ea a fost considerata de specialistii din domeniu "licitatia anului", avand in vedere zestrea care era pusa in joc.
Castiga romanul
Toti cei trei ofertanti au fost dispusi sa plateasca cele aproape 63 de miliarde pentru achizitionarea pachetului de actiuni. In acest fel s-a trecut la etapa a doua, adica la ofertarea cuantumului redeventei anuale la hectarul de grau. Cantitatea minima de plecare a fost de 384 kg grau/ha/an. Cei trei competitori au mers cap la cap pana la pasul 73 al licitatiei, ajungandu-se, in final, la cantitatea de 1786 kilograme de grau pe hectar. Castigatorul licitatiei a fost declarat Bogdan Arnautu. El urma sa plateasca anual statului, in urmatorii 49 de ani, o redeventa echivalenta cu 1786 kg/grau pe hectar. Plata garantiei ceruta prin anuntul licitatiei in cazul ofertantului Bogdan Arnautu a fost efectuata de S.C. Petromservice SA, prin virament, cu ordinele de plata 350 si 354 din 14 aprilie 2004, vizate de banca ROMEXTERRA, in urma asocierii dintre Bogdan Arnautu si Petromservice SA. Asadar, in urma licitatiei cu strigare, care a avut loc pe data de 23 aprilie 2004, este declarat castigator Bogdan Arnautu. Drept pentru care se si incheie contractul nr. 9 din 10 mai 2004, prin care ADS vinde, contra sumei de aproape 63 de miliarde de lei, intregul pachet de actiuni al fostului IAS. De asemenea, castigatorul se obliga sa investeasca in dezvoltarea exploatatiei agricole, pe o perioada de cinci ani, incepand cu anul 2004, peste 3,8 milioane de euro, si sa plateasca o redeventa unitara anuala de 1785,6 kg grau/hectar/an.
Turcii ataca
Turcii incep sa atace, neimpacandu-se cu gandul ca au pierdut o asa de mare afacere. Firma turca depune la ADS o contestatie a licitatiei si solicita anularea procesului verbal din 23 aprilie 2004, respingerea ofertantului Bogdan Arnautu si reluarea licitatiei. Constestatia era motivata prin aceea ca Bogdan Arnautu nu ar fi facut dovada faptului ca garantia de participare la licitatie depusa in dosar, in suma de 31,35 miliarde de lei, ar fi fost platita de el. Ba, mai mult, ca nici nu ar fi fost depusa! Intr-adevar, asa cum am aratat, in urma contractului de asociere incheiat intre Bogdan Arnautu si PETROMSERVICE SA, firma a depus garantia in numele si pentru Bogdan Arnautu. Prin decizia nr. 78 a Comisiei de solutionare a contestatiilor a Agentiei Domeniilor Statului, contestatia turcilor este respinsa. Primul argument al Comisiei ADS era ca suma garantiei era in cont: "Directia Economica ne-a comunicat faptul ca sumele indicate in ordinele de plata nr. 350/14.04.2004 si 354/ 14.04.2004, reprezentand garantiile depuse de ofertantul Arnautu Bogdan in plicul cu documente de participare figureaza in contul ADS deschis la Trezoreria sectorului 2 Bucuresti." In plus, Comisia ADS precizeaza si motivul respingerii capatului principal al contestatiei turcilor: "Comisia de solutionare a contestatiilor constata ca prin caietul de sarcini nu se conditioneaza constituirea garantiilor de participare de persoana ofertantului participant, singurele cerinte imperative fiind cele referitoare la cuantumul garantiilor precum si cele privind scopul si destinatarul lor prin indicarea corecta a contului ADS. De asemenea, o astfel de conditie nu transpare nici din Cap. 7 "Garantii de participare" din sectiunea B a Dosarului de prezentare, care reglementeaza procedura constituirii garantiilor de participare in vederea achizitionarii pachetului de actiuni si concesionarea terenului cu destinatie agricola."
Mai mult, Comisia mai arata: "In ce priveste raporturile juridice obligationale existente intre SC Petromservice SA, persoana juridica ce a efectuat plata garantiilor de participare, si Arnautu Bogdan, ofertant-participant in numele caruia a fost efectuata plata, apreciem ca fata de acestea ADS este un tert si prin urmare, atata timp cat sumele reprezentand garantiile de participare se afla la dispozitia organizatorului licitatiei publice cu strigare, indeplinindu-se astfel conditia privind constituirea garantiilor de participare, cercetarea raporturilor juridice intre cele doua persoane nu se justifica." Cu alte cuvinte, atata timp cat banii de garantie au fost virati in contul ADS pentru si in numele lui Arnautu, restul nu mai conteaza.
Ataca si Ali Kara
Turcii de la Degisim nu se multumesc cu raspunsul Comisiei de specialitate a ADS si formuleaza o cerere, adresata instantei, de ordonanta presedintiala de asigurare de dovezi "pentru ca prin incheierea ce o veti pronunta sa obligati parata SC PETROMSERVICE SA, in calitate de comisionar al ofertantului-comitent Arnautu Bogdan, sa depuna la instanta copii ale ordinelor de plata nr 350 si 354 din 14.04.2004, cu care a platit in trezorerie garantia de participare a acestuia la licitatia publica cu strigare pentru vanzarea actiunilor SC CORIAS SA Corabia si concesionarea terenurilor, precum si toate actele pe care se intemeiaza aceasta plata." In plus, turcii Degisim au solicitat Tribunalului si anularea licitatiei.
Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr. 1943 din 12 mai 2004 a Sectiei a VIII-a Conflicte de Munca si Litigii de Munca, respinge cererea ca fiind inadmisibila. Ulterior, in sarabanda contestarilor intervine si turcul persoana fizica Ali Kara, care vrea si el desfiintarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni dintre ADS si Bogdan Arnautu. Ali "achieseaza" si el la cererea DEGISIM, printr-o cerere de interventie in interes propriu pe motiv ca nu Arnautu a platit banii ci Petromservice. Ca atare, se declara si el "vatamat in drepturi". Ali Kara se contrazice singur si afirma in scris ca "vanzatorul nu avea dreptul de a vinde, societatea SC CORIAS SA fiind in administrare speciala, si in consecinta vanzarea actiunilor, facuta in aceste circumstante, fara ca instanta competenta sa se fi pronuntat, este nula." Dar prin sentinta civila nr. 13.308 din 6 decembrie 2004 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, da castig de cauza turcilor - firmei DEGISIM si lui Ali Kara, si constata nulitatea contractului de vanzare-cumparare nr. 9 din 10 mai 2004, incheiat intre paratii ADS si Arnautu Bogdan. Impotriva acestei sentinte, ADS si Bogdan Arnautu fac apeluri la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala. Prin Decizia comerciala nr. 220 din 21 martie 2005, apelurile sunt respinse, cu drept de recurs. Impotriva acestei Decizii, ADS depune recurs la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala in dosarul 432/2005. Impotriva aceleiasi decizii declara recurs si Bogdan Arnautu.
"De dupa capita" apare si Trita
In sarabanda proceselor care nu urmareau decat blocarea procesului de privatizare si, implicit, relansarea economica a firmei SC CORIAS SA Corabia, intervine si angrosistul Trita Fanita. In cadrul procedurii de declarare a insolvabilitatii, in 1998 firma lui Trita, Agroexport Constanta, solicita inscrierea la masa creditorilor pentru o datorie de aproape 1,7 miliarde lei vechi. Pe tot parcursul desfasurarii procedurii Legii 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul, firma lui Trita nu a mai formulat nici o alta cerere, nu s-a prezentat in instanta, nu a fost cuprinsa in tabelul creditorilor. Cu alte cuvinte, Trita a depus o cerere si aceea fara nici un argument. Dar tactica lui Trita avea sa iasa la iveala de-abia in 2005, cand judecatorul sindic a pronuntat o incheiere de sedinta prin care dispunea inchiderea procedurii reorganizarii avand in vedere privatizarea societatii. Ei, atunci Trita s-a opus si a declarat recurs impotriva deciziei judecatorului sindic. Recursul i-a fost aprobat de Curtea de Apel Craiova. Dupa un an se va dovedi ca toata actiunea lui Trita si a firmelor sale s-a intemeiat pe fals si pe uz de fals, in fapt neexistind nici o datorie a firmei CORIAS catre firmele lui Trita Fanita. Dar scopul fusese atins: blocarea privatizarii, reluarea procesului de reorganizare judiciara, respectiv intrarea in faliment si vanzarea pe bucati a tuturor acareturilor la preturi modice, asa cum s-a intamplat, se pare, si inainte de privatizare, cand orice persoana cu venituri nu foarte mari putea achizitiona o ferma, un utilaj etc.
Speranta e doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Dupa toate aceste atacuri ale celor care au pierdut, CORIAS a fost pusa sub administrare speciala, iar conducerea numita de Bogdan Arnautu a fost inlocuita. La sefie a venit economistul Cornel Ciucu, sprijinit de PNL, pe o leafa de 45 de milioane de lei vechi si pe care Bogdan Arnautu il acuza ca in perioada cat a fost director general ar fi produs pagube de aproape 30 de miliarde de lei. Cumparatorul Bogdan Arnautu, revenit la conducerea societatii sale, SC CORIAS, l-a schimbat pe Ciucu si a numit un nou director. Dupa 20 de zile a urmat o noua schimbare: administratorul judiciar desemnat de judecatorul sindic inca din 2001, fara o dispozitie expresa a instantei, "cu de la sine putere" l-a repus in functie pe Ciucu. Dar n-a stat prea mult nici de aceasta data. Dupa aproape o luna si jumatate a fost inlocuit de acelasi administrator judiciar cu George Popescu. Nimeni altul decat fratele actualului prefect pedist de Olt, Octavian Popescu. Prefect care are un traseu profesional extrem de interesant pentru ancheta de fata: intre 1996 si 1998 a fost director al filialei Olt a firmei lui Trita Fanita, Agroexport SA; intre 1998 si 1999 a fost prefect al judetului Olt, iar din 1999 si pana in 2004 a fost director general si administrator judiciar al... SC CORIAS SA CORABIA! Dar despre toata aceasta increngatura toxica de interese intr-o alta ancheta. Pana in prezent, conform hotararii irevocabile pronuntate de Sectia Comerciala a Inaltei Curtea de Casatie si Justitie, ce a constatat legalitatea procedurii de privatizare a societatii CORIAS SA, s-a reusit reinregistrarea calitatii de actionar a lui Bogdan Arnautu in evidentele Oficiului Registrului Comertului Olt. Dar problemele actionarului, dar si ale muncitorilor de la CORIAS SA Corabia nu s-au incheiat inca!


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.