Milosevici acuza

Slobodan Milosevici se temea ca va fi otravit in inchisoarea de la Haga, a declarat ieri avocatul sau Zdenko Tomanovici - informeaza Reuters. Avocatul Tomanovici a prezentat ieri ziaristilor o scrisoare, care, sustine acesta, ar fi fost trimisa de Milosevici, cu doar cateva ore inainte de a muri, ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, si in care cerea ajutor. "Intentioneaza sa ma otraveasca, sunt extrem de ingrijorat", scria fostul presedinte iugoslav in epistola adresata lui Lavrov. "Va scriu pentru a va cere ajutorul si protectie in fata actiunilor criminale care se comit impotriva mea in aceste institutii aflate sub insemnul Natiunilor Unite", afirma fostul presedinte, sustinand ca anumite persoane ii administreaza medicamente impotriva leprei si a tuberculozei, neavand interesul ca el sa se vindece de bolile de care sufera. Un oficial al ministerului rus de Externe, Mihail Kamynin, a dat insa asigurari ca nu are cunostinta de existenta respectivei scrisori si ca aceasta nu ar fi ajuns pe adresa institutiei pe care o reprezinta.
Autopsie sub tensiune
Tribunalul Penal International al Natiunilor Unite spera ca autopsia realizata ieri asupra cadavrului lui Slobodan Milosevici sa clarifice cauza exacta a decesului fostului presedinte iugoslav, mort, sambata, in celula sa, din inchisoarea de la Haga. Rezultatul autopsiei, care urma sa fie anuntat aseara sau, cel mai tarziu, in cursul zilei de azi, va pune capat, probabil, speculatiilor si suspiciunilor aparute la scurta vreme de la anuntul referitor la decesul lui Milosevici, varianta cea mai vehiculata in ultimele ore fiind ceea a sinuciderii. Presedintele Tribunalului Penal International, italianul Fausto Pocar, a afirmat ca decizia de autopsiere a fost luata tocmai ca urmare a faptului ca medicii legisti olandezi nu au reusit, sambata seara, sa cada de acord in privinta cauzelor decesului. Pentru a spulbera orice dubii, mai ales dupa ce instanta de la Haga a refuzat ca autopsia sa aiba loc, asa cum solicitase unul dintre avocatii lui Milosevici, la Moscova, la actiunea de autopsiere de ieri a fost prezent si un medic sarb, mai precis medicul-sef al Consiliului national sarb de cooperare cu TPI.
Fara ganduri de sinucidere
Despre faptul ca Milosevici nu avea ganduri de sinucidere a vorbit ieri si un alt avocat al fostului presedinte iugoslav. Conform Reuters, Steve Kay, desemnat de instanta internationala de la Haga, a precizat ca Milosevici nu se putea sinucide, intrucat era decis sa isi duca la bun sfarsit procesul in care era acuzat de crime de razboi. Explicand ca a avut o discutie cu clientul sau in urma cu cateva saptamani, Key a afirmat: "Mi-a declarat in urma cu cateva saptamani ca nu s-ar fi luptat in acest caz atat de mult daca ar fi avut vreo intentie sa-si provoace vreun rau". Avocatul a amintit ca, desi Milosevici "are o istorie in familia sa in ceea ce priveste sinuciderea (ambii parinti ai acestuia, precum si un unchi din partea mamei s-au sinucis), in ceea ce il privea, atitudinea lui era total opusa. Era hotarat sa-si continue lupta in acest caz".
Fostul lider al Iugoslaviei suferea de hipertensiune si probleme cardio-vasculare, iar procesul sau de la Haga, in care era acuzat de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi savarsite in timpul procesului de destramare a Iugoslaviei din anii '90, a fost in repetate randuri intrerupt. Kay a adaugat ca ceruse recent TPI eliberarea provizorie a fostului lider iugoslav pentru ca acesta sa poata primi ingrijiri medicale la Moscova. "Starea lui de sanatate era precara si se stia ca are probleme cardio-vasculare ", a adaugat Kay. "In ultimele sase luni acesta a acuzat dureri in zona capului, care aveau legatura cu o afectiune la urechi", a mai indicat Steven Key. (Luciana POP)
Carla del Ponte nu exclude sinuciderea
Moartea lui Slobodan Milosevici a aparut cu doar cateva luni inainte de finalizarea procesului in care, cu siguranta, ar fi fost condamnat pentru crime de razboi si impotriva umanitatii. Aceasta coincidenta o determina pe Carla De Ponte, procurorul general al Tribunalului Penal International, sa ia in calcul varianta sinuciderii fostului lider de la Belgrad. Intr-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica, Carla del Ponte se refera la ipoteza unei posibile sinucideri a lui Milosevici care, astfel, a dorit sa evite condamnarea la inchisoare pe viata. "S-ar putea sa ne fi lansat o ultima sfidare. Si daca s-a sinucis?(...) Saptamana trecuta, ne-am mai confruntat cu un caz de sinucidere. Tot in celula sa a fost gasit mort Milan Babici, fostul lider sarbo-croat. Iar inaintea acestuia s-a sinucis un altul, cu putin timp inainte de pronuntarea sentintei. Asadar, nu ar fi pentru prima data cand unul dintre acuzatii nostri prefera moartea in locul condamnarii la inchisoare", a subliniat Carla del Ponte. Rugata sa explice clar motivele pentru care Milosevici ar fi ales sa isi ia viata, Ponte a afirmat: "Procesul se afla in faza finala. Mai ramasesera doar 40 de ore de audiente pentru incheierea audierilor martorilor apararii, dupa care ar fi urmat sa fie prezentat rechizitoriul meu. Procesul s-ar fi incheiat inainte de inceputul verii si, conform evaluarilor noastre, acesta s-ar fi incheiat cu o condamnare la inchisoare pe viata. Poate a dorit sa evite acest lucru".
Conditiile inchisorii exclud otravirea
Referindu-se la acuzatiile formulate acum de familia lui Milosevici si de avocatul acestuia de la Belgrad, - care sustin ca fostul presedinte sarb ar fi fost otravit, procurorul general al TPI apreciaza ca acestea sunt niste "reactii absurde". "Conditiile de detentie din inchisoarea din Scheveningen sunt dintre cele mai bune. Nimeni nu s-a mai plans. Mai mult, chiar detinutii recunosc tratamentul pozitiv de care beneficiaza. Milosevici, care a ales sa se apere singur, se bucura apoi de anumite privilegii", a precizat procurorul general al TPI. Considerand ca "moartea lui Milosevici reprezinta o mare lovitura pentru Justitia interntionala", del Ponte a marturisit ca a fost foarte "mahnita" la aflarea vestii. "Dimineata (n.r - sambata dimineata), cand am fost anuntata telefonic, nu-mi venea sa cred. Mi se parea imposibil ca atatia ani de munca, de energie, de anchete minutioase, de obstacole continue care au trebuit depasite, pe neasteptate, au ajuns sa nu mai aiba nici un rost".
In schimb, intr-o conferinta de presa sustinuta ieri, Carla Del Ponte a refuzat sa comenteze informatiile privind o posibila otravire a fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, pe care le-a calificat drept "zvonuri". "Eu nu comentez aceste zvonuri. Trebuie sa asteptam rezultatul autopsiei", a declarat Carla del Ponte in cursul conferintei de presa comune cu presedintele TPI, Fausto Pocar. Acesta din urma a confirmat ca rezultatul autopsiei la care a fost supus Milosevici va fi comunicat "cat mai repede posibil". "Aveti de ales intre moarte naturala si sinucidere", a mai afirmat Carla del Ponte la aceeasi conferinta de presa de la Haga, adaugand ca moartea lui Milosevici face "mai urgenta ca niciodata" arestarea si extradarea catre TPI a lui Radovan Karadzici, fostul lider politic al sarbilor din Bosnia, si a lui Radko Mladici, fostul lider militar al sarbilor bosniaci, acuzati de instanta de la Haga de comiterea de crime in timpul razboaielor din Balcani din anii 1990. (L.P.)
Milosevici, un om identificat cu istoria iugoslava
Slobodan Milosevici, fostul presedinte al ex-Iugoslaviei, care a murit sambata in inchisoarea TPI de la Haga, si-a inceput cariera politica in 1984, la varsta de 43 de ani. In 1987, pe 23 septembrie, ex-presedintele Serbiei, Ivan Stambolici, era constrans sa demisioneze. Milosevici, pe atunci presedinte al Ligii Comunistilor, a preluat, imediat, functia suprema.
Doi ani mai tarziu aveau sa inceapa frictiunile din Kosovo, declansate de o greva generala a albanezilor kosovari, in semn de protest fata de proiectul Belgradului de a suprima autonomia provinciei Kosovo. Conflictul a atins dimensiuni internationale, interventia armata a SUA - lipsita de acordul ONU - fiind condamnata de unii si salutata de altii.
Milosevici s-a dovedit un caracter puternic, foarte putin dispus sa cedeze. Pe 28 martie 1989, Serbia a suprimat autonomia provinciilor Kosovo si Voivodina, acordata de ex-liderul belgradean comunist, Iosip Broz Tito, in 1974. Dupa aproape un an, Milosevici a lansat proiectul de unire a tuturor sarbilor intr-un singur stat.
Tot in 1990, pe 19 august, sarbii din Croatia se pronunta, prin referendum, pentru independenta "regiunii autonome Krajina". Milosevici trimite in zona trupe ale armatei iugoslave.
Presedintele Serbiei
Pe 12 decembrie 1990, Milosevici este ales presedinte al Serbiei. In 1991, pe 25 iunie, fostele republici iugoslave Slovenia si Croatia isi proclama independenta. A doua zi urma sa inceapa, in Slovenia, ostilitatile intre armata iugoslava si fortele slovene.
Pe 19 septembrie, Milosevici trimite tancurile la Vukovar, oras simbol al rezistentei croate, transformat in ruine de armata iugoslava.
In 1995, pe 21 noiembrie, Milosevici accepta la Dayton planul international de pace pentru Bosnia. La finele anului urmator, Partidul Socialist al lui Milosevici castiga alegerile legislative la nivelul fostei Federatii iugoslave.
A sosit data de 15 iulie 1997: Milosevici accede la conducerea Republicii Federale Iugoslavia (Serbia si Muntenegru). In 1998, la sfarsitul lui februarie, fortele politiei si armata lanseaza o ofensiva in provincia Kosovo, impotriva gherilei albaneze Armata de Eliberare din Kosovo (UCK).
Razboiul din Kosovo
A urmat un an negru: 1999. Intre 24 martie si 10 iunie, NATO bombardeaza Serbia. Fortele de la Belgrad se retrag din Kosovo. ONU si NATO preiau controlul. Pe 10 iunie, Consiliul de Securitate adopta o rezolutie asupra Kosovo, autorizand desfasurarea Fortei multinationale pentru pace a NATO (KFOR) si preconizand o "autonomie substantiala a provinciei".
In septembrie 2000, Opozitia Democratica din Serbia (DOS) anunta victoria candidatului sau, Vojislav Kostunita, girat cu 55 la suta din totalul voturilor exprimate. La cateva zile, sute de mii de oameni iau cu asalt Parlamentul federal, cerand demisia lui Milosevici.
Pe 6 octombrie, Milosevici isi recunoaste infrangerea, iar la 1 aprilie 2001, politia sarba il aresteaza. Este inchis la Belgrad, sub suspiciunea de delicte financiare. Guvernul sarb al lui Zoran Djindjici il preda pe Milosevici la TPI, pe 28 iunie. Procesul, indelung tergiversat, a inceput pe 12 februarie 2002. (I.C.)
Reactii pe scena politica europeana
Decesul lui Slobodan Milosevici a provocat reactii diferite pe scena politica internationala si pe cea din fostul spatiu iugoslav, cele mai multe voci regretand faptul ca nu au asistat la condamnarea lui Milosevici. Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externa si securitate comuna, Javier Solana, si-a manifestat speranta ca moartea fostului presedinte va ajuta Serbia "sa priveasca definitiv spre viitor", in vreme ce diplomatia rusa si-a exprimat regretul ca Tribunalul Penal International TPI a respins la sfarsitul lunii februarie o cerere a lui Milosevici, prin care acesta solicita o eliberare provizorie pentru a primi ingrijiri medicale la Moscova.
La randul sau, seful diplomatiei britanice, Jack Straw, a apreciat ca moartea fostului lider de la Belgrad va permite populatiei sarbe sa se impace cu trecutul sau. "Sper ca decesul sau va permite populatiei Serbiei sa se impace cu trecutul sau, acesta fiind singurul mod de a aborda in mod corect viitorul", a declarat ministrul britanic al afacerilor externe. De asemenea, fostul negociator pentru Iugoslavia, lordul David Owen a tinut sa sublinieze ca Milosevici a fost "nebun dupa putere", fiind responsabil direct pentru epurarea etnica ce a fost parte a destramarii fostei Iugoslavii.
Mult mai dur a reactionat presedintele croat Stipe Mesici, care a afirmat ca regreta faptul ca Milosevici nu a apucat sa fie condamnat. "Este o pierdere ca acesta nu a apucat sfarsitul procesului pentru a putea fi condamnat si a primi pedeapsa pe care o merita", a declarat Stipe Mesici. Aceeasi opinie a fost impartasita si de ministrul de externe al statului Serbia-Muntenegru, Vuk Draskovici, acesta considerand drept "regretabil" ca Milosevici a murit inainte de a raspunde pentru actele sale in fata Justitiei din tara sa. Milosevici "a ordonat de mai multe ori tentative de asasinat impotriva mea", a adaugat Draskovici. In schimb, presedintele statului Serbia-Muntenegru, Svetozar Marovici, a deplans moartea lui Milosevici si-a exprimat speranta ca disparitia fostului presedinte iugoslav va pune capat suferintelor si divizarilor din tara sa. Premierul sarb, Vojislav Kostunica, a subliniat ca va solicita "un raport detaliat" privind decesul fostului lider de la Belgrad.
Fratele lui Milosevici acuza
Fratele fostului presedinte si sotia lui Slobodan Milosevici au acuzat, TPI de a fi "pe deplin responsabil" de moartea ex-liderului de la Belgrad. Borislav Milosevici, fost ambasador al Iugoslaviei in Rusia, a denuntat de altfel, la sfarsitul lunii februarie, refuzul instantei internationale de a-i permite fratelui sau sa vina in Rusia pentru ingrijiri medicale, acuzandu-i pe judecatori de incalcarea drepturilor si de "dispretuirea" garantiilor oferite de Moscova. Decesul lui Milosevici "este o mare peirdere pentru Serbia", a apreciat un inalt responsabil al Partidului Socialist Sarb. Acesta a calificat drept "foarte important pentru viitorul tarii" faptul ca nici o sentinta nu a fost pronuntata impotriva lui Milosevici de catre TPI, in fata caruia fostul presedinte iugoslav era judecat incepand din 12 februarie 2002. "Maniera in care acesta si-a condus apararea si faptul ca a decedat fara sa fi fost condamnat demonstreaza ca Milosevici a reusit sa salveze interesele nationale si statul", a mai afirmat oficialul sarb. (D.E.)
Analistii francezi isi pun intrebari legate de functionarea TPI
Oficialii francezi au fost, probabil, printre cei mai rezervati in a se exprima asupra mortii fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici. In afara de ministrul de Externe, Phillippe Duste-Blazy - despre care se stie ca, uneori, il ia gura pe dinainte, - nu s-au auzit alte voci la nivel inalt. In lipsa unor reactii oficiale, jurnalistii s-au intors catre oamenii de pe strada, catre comunitatea sarba si catre analisti. In ceea ce ii priveste pe acestia din urma, nu putine au fost observatiile legate de conditiile in care s-a produs decesul, in inchisoarea de la Haga. A doua moarte suspecta in decurs de o saptamana, ca si incapacitatea TPI de a-i aduce in fata Justitei pe Mladici si Karadjici dau tribunalului o imagine de harababura - spunea unul dintre acestia. De ce nu s-a dat curs cererii lui Milosevici de eliberare conditionata pentru ingrijiri medicale? Cum de medicii inchisorii nu si-au dat seama ca starea lui este cu adevarat grava? Ce s-a intamplat cu adevarat in ultimele saptamani? Tot atatea intrebari pe care analistii - dar si oamenii de pe strada - si le pun. In ceea ce priveste comunitatea sarba, destul de numeroasa, este in stare de soc. Chiar si aceia care au fugit din fata dictaturii, chiar si cei care au aprobat interventiile occidentale au o reactie impartita; pe de o parte regretul fata de sustragerea lui Milosevici de la justitia pamanteasca, pe de alta, indoiala in fata intrebarilor ce se ridica fata de tratamentul la care TPI isi supune prizonierii. (Fair Press)
Judecatii TPI mor pe capete
TPI se afla intr-o situatie dificila dupa moartea lui Milosevici, al patrulea detinut decedat in penitenciarul de la Haga, dupa ce a refuzat cererea ca acesta sa se poata deplasa la Moscova pentru a primi tratament medical, informeaza Mediafax. Decesul lui Milosevici survine dupa ce, duminica trecuta, fostul lider al sarbilor din Croatia, Milan Babici, in varsta de 50 de ani, condamnat la 13 ani de inchisoare pentru crime impotriva umanitatii, s-a sinucis. Potrivit unor informatii neconfirmate oficial, Babici s-ar fi spanzurat. Un alt sarb din Croatia, Slavko Dokmanovici, si-a pus capat zilelor in iunie 1998, iar un al treilea sarb, din Bosnia, Milan Kovacevici, a murit din cauze naturale in luna august a aceluiasi an. Alti trei inculpati au murit din cauze naturale in timp ce se aflau in libertate provizorie, inainte de procese.
Imaginea Tribunalului Penal International de la Haga a fost umbrita de decesul lui Slobodan Milosevici in celula sa, nota presa europeana de ieri, in asteptarea autopsiei fostului presedinte iugoslav, transmite Rompres. "Milosevici, un final cu semne de intrebare", a titrat jurnalul spaniol El Mundo, amintind ca "Milosevici este al patrulea detinut judecat de TPI care moare in inchisoare". "Trebuie sa se ceara Guvernului olandez o ancheta exhaustiva privind moartea sa, pentru a se face lumnina atat in privinta cauzelor, cat si a conditiilor de detentie", scria editorialistul ziarului spaniol. Regretand moartea fara proces a "calaului din Balcani", saptamanalul britanic The Sunday Telegraph apreciaza ca TPI a dovedit "cat de incompetenta, ineficienta si neputincioasa este Justitia internationala" . Cotidianul italian Corriere della Sera a pus in evidenta "banuielile avocatilor", iar ziarul La Repubblica a titrat: "Mister la Haga", evocand ipoteza sinuciderii. Publicatia germana Tagesspiegel nota: "Carla del Ponte, procuror general hotarat, a pierdut prin moartea lui Milosevici principala batalie din cariera sa. Milosevici reusise cu mult succes sa incetineasca audierile la Haga. Acest mic joc nu a fost detectat decat prea tarziu de catre judecatori. Acum li s-a luat pentru totdeauna victimelor satisfactia de a-l vedea condamnat". "In rolul de nemernic, a fost totdeauna exceptional", afirma publicatia franceza Le Journal du Dimanche.
Presa sarba merge pe varianta asasinarii
In schimb, majoritatea ziarelor de la Belgrad au acuzat TPI pentru faptul ca l-ar fi "asasinat" pe fostul presedinte al Iugoslaviei. "Milosevici este mort la Haga", a titrat cotidianul Politika, notand mai ales ca tribunalul a refuzat sa il autorizeze pe Milosevici sa se duca la Moscova pentru a urma un tratament medical, in pofida garantiilor depuse de autoritatile ruse, in timp ce "cu o zi inainte, acelasi tribunal l-a autorizat pe Ramush Haradinaj sa se angajeze politic, asteptand sa fie judecat de TPI pentru crime de razboi". "Faptul este ca nici un tribunal din lume nu ii va putea judeca pe nici unul dintre liderii fostei Iugoslavii pentru rolul lor in dezmembrarea acestei tari", a estimat Politika. (L.P.)

---

Despre autor: