Se stia dintotdeauna ca Rapid este echipa celor mai stranii si neasteptate constraste din fotbalul romanesc, insa cu toate acestea nimeni nu s-ar fi asteptat ca alb-visiniii sa-si puna singuri piedica in fata celor de la FC Vaslui, mai ales dupa ce victoria Otelului la Dinamo ii readusese in lupta pentru titlu.
Cu un Pancu absolut penibil, o adevarata frana in jocul echipei sale, giulestenii nu si-au creat decat o ocazie in prima repriza, spre deosebire de surprinzatorii oaspeti de la Vaslui, care au deschis scorul prin Valentin Badea, iar apoi si-au mai creat alte doua bune ocazii de a majora scorul, ambele prin sarbul Bukvic. Dupa pauza Razvan a riscat totul, aruncandu-i in joc pe jucatorii pe care intentiona sa-i menajeze pentru returul cu Hamburg, R. Stancu, V. Moldovan si Buga, insa fara prea multe rezultatate, cu toate ca ultimul izbutise sa inscrie la doar un minut dupa introducere, insa asistentul Onita a considerat ca s-ar fi aflat in ofsaid. Egalarea avea sa se produca abia cu un sfert de ora inainte de final in urma unei lovituri libere executate de Badoi, iar dupa aceea rapidistii au asaltat poarta lui Hutan, insa ori imprecizia atacantilor, ori interventiile portarului vasluian, ori chiar Pancu, cel care l-a jenat pe coechipierul Perja exact in momentul in care se pregatea sa trimita in poarta s-au opus unui gol si unei victorii care poate ar fi fost nemeritate. Mai mult decat atat, ca si in meciul din Ghencea, moldovenii au ratat in ultima secunda de joc o ocazie monumentala a carei eventuala concretizare ar fi produs o bomba de amploarea celei de duminica seara din Stefan cel Mare. (C. DINU)