La concursurile internationale de inventica, romanii au castigat zeci de medalii in ultimii ani. Ca de obicei, la teorie stam bine. Practica ne omoara. Putini sunt cei care se pot lauda ca au castigat si bani, nu numai medalii, de pe urma inventiilor lor.

Ion Carabas a imbinat experienta celor 40 de ani din industria constructoare de masini si a celor 15 ani ca om de afaceri. A perfectionat un utilaj pe care il folosea si apoi l-a brevetat. A facut atatea modificari incat acum nu mai seamana deloc cu modelele initiale, de la care a pornit. Nu e vorba despre o farfurie zburatoare sau alta nascociere spectaculoasa, ci de o masina ce sufla o substanta care asigura protectia la foc a structurilor metalice ale cladirilor inalte. ""Am lucrat cu mai multe masini si am observat care sunt deficientele"", explica inventatorul originea inventiei. Modificarile aduse au facut aceasta masina cea mai buna de pe piata europeana. Si asta nu o spune doar inventatorul, ci si un partener spaniol al acestuia, producator al materialului pe care masina il aplica. Firma din Spania care produce acest material obisnuieste sa le ofere ca bonus clientilor sai utilaje de acest tip. De acum le va oferi pe cele ale inventatorului roman. Masinile nu numai ca sunt bune, dar sunt si foarte ieftine. ""Pretul nostru este unul extraordinar. Masina din Spania sau din Belgia costa 17.000 de euro. Noi o vindem cu 9.000 de euro"", ne spune Carabas.
""Diferenta provine din costurile lor mari de productie si pentru ca ei merg pe principiul ca pretul trebuie sa fie acela pe care il da piata, ora€™ puterea de cumparare este mult mai mare"", adauga acesta.
PRODUCTIE. Pentru anul acesta, inventatorul estimeaza productia a 80 de unitati care vor merge la export. Desi are si cerere interna, el nu o va putea satisface. A vandut doua si fiecare din cei doi clienti ar vrea sa mai cumpere cate trei. Celor interesati le va inchiria in schimb masinile sale. ""O sa construim o hala. Ne gandim ca vom investi aproximativ 200.000 de euro numai in utilaje"", estimeaza Carabas. Chiar daca acum are comenzi mai multe decat poate satisface, piata nu este una foarte mare. In Spania sunt 500 de masini, iar in Franta sunt cam 1.500. ""Nu va inchipuiti ca acestea se pot fabrica in zeci de mii de exemplare"", precizeaza inventatorul. Faptul ca piata nu este una spectaculoasa se pare ca este si explicatia lipsei unei concurente acerbe. Inventatorul va imbunatati in continuare utilajul, dar nu stie daca il va mai breveta. Procesul nu este unul tocmai simplu.
""Cei care realizeaza o inventie sunt cei care muncesc in fiecare zi cu ceva, intr-o directie, se izbesc de anumite intrebari si cauta raspunsuri. Ideile inovatoare vin numai in contextul muncii"", considera Ion Carabas.
BREVETARE FARA CERCETARE. Daca nu ai cercetare nu poti avea inventii serioase. Aceasta este opinia Margaretei Oproiu, cercetator cu inventii premiate care a schimbat «tabara» dupa 1990 si a devenit consilier in proprietate intelectuala. ""Atat timp cat nu mai exista cercetare stiintifica in Romania, cat nu mai exista industrie dezvoltata nu putem avea inventii serioase"", considera Oproiu. Este de acord ca solutia unei probleme, care va putea deveni o inventie brevetabila, poate sa-ti apara chiar si atunci cand iti legi siretul la pantofi, dar considera ca asta se poate intampla doar dupa multa munca si un studiu indelungat al problemei.
PENSIONARI. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) primeste anual circa 1.500 de propuneri de inventii, din care breveteaza aproximativ 900. Din acestea insa doar 15% isi gasesc si o aplicare imediata, considera reprezentantii OSIM. Cei mai multi inventatori sunt persoanele fizice, categorie in care predomina pensionarii care nu au forta financiara de a impinge inventia dincolo de hartie. Aproximativ 65% din brevete provin de la persoane fizice, 20% de la firme, iar restul de la universitatile tehnice. Fata de 1990, numarul brevetelor a scazut la o treime. ""In cercetarea stiintifica si in industrie exista o norma aproape obligatorie de «propuneri» de inventie. Trebuia sa se arate ca sunt foarte multe inventii, ca cercetarea este avansata, la nivel european sau mondial. Pe langa solutiile reale, se copia foarte mult din brevete straine sau din carti, iar cererile de brevet nu erau examinate in raport cu adevaratul stadiu al tehnicii pentru ca sa se poate breveta. In plus, legea romana avantaja intreprinderile de stat romanesti, in detrimentul companiilor straine care aveau cereri de brevete de mare importanta, cel putin in industria farmaceutica"", povesteste Oproiu cum se desfasura brevetarea inainte de Revolutie.
INVENTII RETRO. In Romania, inventica a ramas in urma. ""Am pornit de la gramofon si am ajuns la DVD. Inventatorul roman mai face ceva la gramofon si zice: «Ia sa vedem, canta si daca il pun pe dos?». Din pacate, multe sunt de felul acesta."" Ea are chiar si exemple. ""Au venit la un moment dat patru persoane cu o inventie: fierbatorul cu care poti face cafea cu lapte. Gospodinele inseamna ca fac 20 de astfel de inventii pe zi"", spune Oproiu. De altfel, din 20 de inventatori care vin cu diverse proiecte, abia daca apar trei cererei de brevet. In schimb, consilierul in proprietate industriala primeste 500 de cereri de brevet straine care se valideaza in Romania.
CERERE. Exista firme specializate straine care vor sa achizitioneze know-how sau brevete de inventie romanesti. Periodic, Margareta Oproiu este intrebata de aceste firme despre existenta unor inventii importante romanesti care sa fie cesionate sau licentiate. Ea a observat insa ca multi inventatori asteapta ca punerea in practica a inventiei sa fie realizata de potentialii beneficiari, si considera gresita aceasta abordare. ""Oamenii investesc in lucruri sigure. Nimeni nu risca banii in povesti care sunt scrise pe hartie"", explica Oproiu psihologia investitorilor. O astfel de experienta a avut-o cu un inventator care obtinuse un brevet pentru o metoda de diagnosticare precoce a cancerului. Oproiu a gasit firme straine interesate, dar inventatorul trebuia sa faca o demonstratie, lucru pe care acesta l-a refuzat considerand ca respectiva etapa este de datoria investitorului. ""Va asigur ca se umplea de bani"", spune consilierul.
Ea are si exemple de succes. O masina hidraulica sau pneumatica cu pale rabatabile pentru industria petroliera. ""Este o adevarata solutie tehnica. A fost imediat cumparata"", arata Oproiu. Inventatorul a depus o cerere de brevet in Statele Unite, in Europa si pentru a obtine un brevet euro-asian. Brevete romanesti de ultima generatie mai exista in acest moment in telecomunicatii.

MONITORIZAREA CONDUCTELOR