Mostenirea legala este in cazul in care transmiterea mostenirii are loc in temeiul legii la persoanele in ordinea si in cotele determinate de lege. De principiu, mostenirea legala intervine in cazul in care defunctul nu a lasat testament.

Exista situatii in care mostenirea legala poate coexista cu cea testamentara daca, de exemplu, defunctul a dispus prin tesatment numai de o parte a mostenirii lasate.
Pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire in temeiul legii trebuie sa aiba - in afara capacitatii succesorale, ca o conditie generala a dreptului la mostenire - vocatie succesorala legala, sa nu fie nedemna si sa nu fie inlaturata de la mostenire prin vointa testatorului (dezmostenire, exheredare).
In prezenta acestor conditii, transmiterea mostenirii opereaza in virtutea legii din momentul deschiderii mostenirii (in Codul Civil se arata ca mostenirea se deschide prin moarte, ceea ce inseamna ca data deschiderii mostenirii coincide cu moartea celui care lasa mostenirea). Aceasta insa nu inseamna ca mostenitorii legali sunt siliti sa primeasca mostenirea. Portivit art. 686 Cod Civil: ""Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine. Daca mostenitorul doreste sa renunte la mostenire in virtutea acestui text de lege, va avea loc desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, devenind persoana straina de mostenire"".
PRINCIPII. Astfel, impartirea mostenirii se va face cu respectarea a trei principii: rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori legali, in functie de proximitatea gradului de rudenie si, in al treilea rand, intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal. Pentru inlaturarea unor inechitati ce ar putea proveni din faptul ca anumiti succesori de grad mai indepartat pot fi inlaturati de la mostenire de catre altii de grad de rudenie mai apropiat cu defunctul, legea a reglementat institutia reprezentarii. Aceasta se aplica numai in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori. De exemplu, daca defunctul avea doi copii, dintre care unul a predecedat lasand un copil, aplicand principiile mai sus expuse, mostenirea ar urma sa fie culeasa numai de copilul in viata al defunctului, fiind de grad de rudenie mai apropiat fata de defunct (fiu fata de nepot de fiu). Prin reprezentare, nepotului ii este permis sa urce in locul parintelui predecedat pentru a culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia, astfel incat masa succesorala se va imparti in doua parti egale.
VOCATIA SUCCESORALA LEGALA. In dreptul nostru sunt chemate la mostenire in temeiul legii - si deci au vocatie succesorala legala - persoanele care au legatura de familie cu defunctul, adica rudele defunctului si, alaturi de acestea, sotul supravietuitor al defunctului. Subliniem ca vocatia succesorala a acestor rude nu inseamna ca ele toate, impreuna si deodata, vor culege mostenirea lasata de defunct, caci vocatia lor la mostenire este numai generala, potentiala, vizand posibilitatea de principiu a acestor persoane de a mosteni, prin efectul legii, patrimoniul persoanei decedate. Pentru a determina vocatia concreta la mostenire, legiuitorul instituie o anumita ordine de chemare la mostenire. In acest scop, legea foloseste doua criterii tehnico-juridice - clasa de mostenitori si gradul de rudenie.
DESCENDENTI. Prima clasa de mostenitori este cea a descendentilor, adica cea a copiilor defunctului si a urmasilor lor in linie dreapta la infinit, indiferent daca sunt din casatorie sau din afara ei, inclusiv copiii adoptati cu efecte depline. Daca la mostenire vin numai descendenti de gradul I (copiii),
atunci mostenirea se va imparti in mod egal. Daca alaturi de acestia la mostenire este chemat si sotul supravietuitor, atunci se stabileste mai intai cota acestuia de 1/4, iar restul se imparte in mod egal intre descendenti.
PRIVILEGIATII. Clasa a doua de mostenitori legali este formata din ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. Ascendentii privilegiati sunt parintii - tata si mama - defunctului din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati,
atunci mostenirea se va imparti in mod egal intre acestia. Daca ei vor veni in concurs cu sotul supravietuitor, atunci sotul supravietuitor are dreptul la 1/2 din mostenire, iar restul se va imparti conform celor de mai sus.
Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate-sora). Daca acestia vin singuri la mostenire, atunci vor imparti bunurile in mod egal. Daca vor veni in concurs cu sotul supravietuitor, mai intai se va stabili cota acestuia de 1/2 si apoi se va imparti restul de mostenire in functie de numarul lor. Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati, partea ascendentilor se va stabili astfel: daca exista un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire, iar restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiati (indiferent de numarul lor), iar daca vin ambii parinti, le va reveni 1/2 (fiecare cate 1/4), restul de 1/2 revenind colateralilor privilegiati, iar intre acestia cota de 1/2 se imparte in mod egal, indiferent de numarul lor. Daca alaturi de clasa a doua de mostenitori legali vine la mostenire si sotul supravietuitor al defunctului, mai intai se stabileste cota ce se cuvine acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a doua dupa regulile aratate mai sus.
ASCENDENTII ORDINARI. Clasa a treia de mostenitori legali o reprezinta ascendentii ordinari. Acestia sunt bunicii, strabunicii fara limita de grad. Daca vin singuri la mostenire, acestia vor imparti in mod egal intre ei masa succesorala. Daca vin in concurs cu sotul supravietuitor, se va defalca mai intai cota acestuia de 3/4.
COLATERALI ORDINARI. Clasa a patra de mostenitori legali este formata din colateralii ordinari, adica rudele colaterale ale defunctului care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora, adica unchi, matusi, veri primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului. Ei vor culege intreaga mostenire daca sunt singuri, iar daca vin in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului se va stabili mai intai cota acestuia de 3/4 si abia apoi vor imparti ceea ce a mai ramas. Persoanele cu vocatie succesorala vor fi cele care au o legatura de rudenie cu defunctul (inclusiv izvorata din adoptie) si sotul supravietuitor. Pentru ca o astfel de persoana sa poata veni la mostenire in temeiul legii, mai trebuie sa indeplineasca si o conditie negativa, si anume aceea de a nu fi nedemna. Codul Civil reglementeaza trei cazuri de nedemnitate: atentatul la viata celui care lasa mostenirea (ceea ce presupune savarsirea unei infractiuni cu intentie), acuzatia capitala calomnioasa (prevedere inaplicabila astazi prin abolirea pedepsei cu moartea) si nedenuntarea omorului (nu si a ucigasului) celui care lasa mostenirea catre organele competente. Nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor din momentul deschiderii succesiunii, indiferent de momentul faptei care atrage nedemnitatea. In consecinta, hotararea instantei civile prin care se constata nedemnitatea (si care poate fi ceruta si pronuntata numai dupa deschiderea mostenirii) opereaza retroactiv.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA