Presedintele Traian Basescu se intalneste, astazi, la Cotroceni, cu presedintii partidelor parlamentare, principalele teme de discutie vizand Strategia de securitate nationala, Reforma constitutionala, Ordonanta de urgenta 124/2005 si proiectul de lege a minoritatilor nationale. Aceasta prima intalnire din seria consultarilor lunare ale sefului statului cu liderii partidelor este programata sa tina 90 de minute. Durata scurta de timp alocata abordarii celor patru subiecte deosebit de complexe, care au invrajbit clasa politica si societatea civila, ridica un mare semn de intrebare asupra eficientei consultarilor. In plus, Administratia prezidentiala anunta ca liderii partidelor parlamenatre pot aborda si alte subiecte 12 minute si 51 de secunde cat au fiecare la dispozitie. ZIUA prezinta o sinteza a temelor ce se vor discuta la Palat si opiniile partidelor invitate la consfatuire. (O.B.)
Cu viteza luminii
Astazi, luni 6 martie, incepand cu orele 12.00 si pana la orele 13.30, presedintele Romaniei, Traian Basescu, are o intalnire, un veritabil tur de forta, cu cei sase lideri de partide parlamentare. Daca este sa ne luam dupa comunicatul Administratiei Prezidentiale, politicianul de la Cotroceni are consultari cu Tariceanu, Boc, Voiculescu, Bela, Geoana si Vadim pe patru teme fierbinti:
- Strategia de securitate nationala;
- Reforma constitutionala;
- Proiectul de lege a minoritatilor nationale;
- Ordonanta de urgenta 124/2005 de modificare a Legii spalarii banilor.
Ca sa intelegi ca subiectele sunt la ordinea zile si extrem de importante, nu trebuie sa fii specialist in politica. Nu este simplu sa modifici Constitutia, nu-i de glumit cu securitatea nationala, suntem in mijlocul unui scandal privind minoritatile si, nu in ultimul rand, lupta cu marea coruptie este pe buzele tuturor. Ca ziarist, dupa ce lecturezi temele, te gandesti ca trebuie sa prezinti in ziarul de luni (astazi) pe larg, intr-un grupaj, subiectele pentru a pune in tema cititorii. Dar, daca stii putina matematica, de fapt aritmetica de clasa a IV-a, incepi sa-ti pui probleme: oare cand vor avea timp oamenii politici sa discute serios toate subiectele - ba, conform Cotrocenilor, partidele au posibilitatea sa abordeze si altele - in 90 de minute? Adica, sunt 90 de minute de dezbateri pentru sase presedinti de partid, unul mai volubil decat altul, cu varf de lance - Vadim, plus Traian Basescu - care are intotdeauna ceva de comentat. Daca personajele din jurul mesei rotunde se vor comporta extrem de civilizat, conform calculului matematic, fiecare politician va avea la dispozitie cate 12 minute si 51 de secunde pentru cele patru teme. Sau, in particular, cate 3 minute si 13 secunde de subiect!!! Cu siguranta, un consilier va sta cu un cronometru in mana si ii va atentiona pe politicieni ca timpul lor se aproprie de sfarsit, ca secundele acordate s-au scurs. Ii vedeti dumneavoastra pe Vadim, pe Tariceanu, pe Voiculescu acceptand sa condenseze opiniile lor pe subiecte atat de importante in trei minute, sau sa le turuie gura ca in reclamele tv cu medicamente cumparate fara reteta - cand se spun cu viteza luminii contraindicatiile? Este, practic, imposibil sa tratezi cu seriozitatea cuvenita temele propuse in 193 de secunde si sa mai vii si cu alte propuneri de subiecte. Poate, doar, daca esti Speedy Gonzales, soricelul mexican care ii innebunea pe motanul Sylvester si pe ratoiul negru Daffy Duck cu viteza lui si i-a facut lui Basescu copilaria fericita. Dupa intalnirea cu presedintele s-ar putea ca pe oamenii politici sa-i auzim strigand ca Speedy Gonzales: "Arriba! Arriba! Andale! Andale! YEEHAH!"
Si, atunci, de ce se mai tin aceste consultari? Sa ne laudam la UE? Sa bifam o agenda de lucru? Sau partidele sa afle direct de la sursa doleantele presedintelui, pentru a nu se scoate din context sau a se intelege gresit un subiect?
Referindu-ne la ultima intrebare, ii dam dreptate lui Traian Basescu, pentru ca pe liderul de la Cotroceni il saboteaza chiar propriul departament de comunicare. Tema extrem de importanta si la ordinea zilei "Ordonanta de urgenta 124/2005 de modificare a Legii spalarii banilor" - s-au terminat discutiile, este acum pentru votul final la Camera - este inexact formulata in invitatia catre partide. Spunem asta pentru ca Ordonanta 124/2005 se refera la modificarea si completarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, si nu la "modificarea Legii spalarii banilor". Si, de fapt, nici titulatura legii nu este corect redactata de comunicatul Cotrocenilor. Legea 656/2002, caci despre ea este vorba, se cheama Legea pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, si nu "Legea spalarii banilor", care inseamna cu totul altceva. (Mihai PALSU)
Siguranta nationala
Strategia de securitate nationala si, mai ales, pachetul de propuneri legislative in domeniul securitatii nationale constituie, de aproape o luna de zile, capul de afis al discutiilor publice. Decizia presedintelui Basescu de a secretiza amintitele initiative, dupa sedinta CSAT din 13 februarie, a starnit protestele liberalilor si revolta mai multor reprezentanti de marca ai societatii civile. In cele din urma, Basescu a hotarat sa faca public proiectul Strategiei de securitate, insistand insa ca cele sase initiative care compun pachetul normativ privind securitatea nationala sa fie dezbatute mai intai in comisiile parlamentare de specialitate, ferite de ochii opiniei publice. Contrar vointei sefului statului, informatii din cuprinsul acestor proiecte au "transpirat" in presa.
PNL a anuntat ieri, prin vocea senatorului PNL, Norica Nicolai ca nu va vota Legile sigurantei nationale in forma actuala si a cerut dezbatere publica pe acest subiect. Norica Nicolai a cerut desecretizarea acestui pachet de legi, sustinand ca nu exista nici un argument pentru secretizarea proiectelor de acte normative. Mai mult, liberalii au fost de parere ca, in varianta actuala, prevederile legii sigurantei nationale risca sa ingradeasca drepturile si libertatile cetatenilor. PNL se va opune si implicarii serviciilor secrete in procesul penal, in administrarea de probe, in efectuarea de acte premergatoare, in efectuarea de perchezitii si interceptari telefonice. "Toate aceste chestiuni sunt inacceptabile si nu vom fi de acord cu ele. Aceste prevederi le consideram excesiv de restrictive", a subliniat senatorul PNL. Nicolai a sustinut ca primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a avut un rol decisiv in transmiterea proiectelor de lege in cauza, spre dezbatere, Parlamentului. "Ca urmare a interventiei primului-ministru aceste legi au fost trimise in Parlament. Exista posibilitatea ca aceste legi sa fie insusite de Guvern care sa le promoveze prin initiativa guvernamentala. Ori primul-ministru nu a acceptat o serie de restrangeri si a dorit dezbatere", a comentat senatorul PNL. Nicolai a sustinut ca aceste proiecte nu au fost secretizate de CSAT, ci de catre institutiile care le-au elaborat.
Anuntul liberalilor a starnit reactia democratilor. Presedintele PD, Emil Boc, a intervenit ieri, la Realitatea TV, criticand pozitia colegilor de Alianta. Boc a spus ca prin declaratiile facute, Norica Nicolai a incalcat protocolul DA, care prevede ca dezbaterile pe aceasta tema sa fie purtate, in prealabil, in interiorul gruparii PNL-PD. Boc i-a luat apararea lui Basescu, apreciind ca presedintele a procedat corect, trimitand mai intai proiectele la comisiile de specialitate.
Reforma constitutionala
Subiectul privind reforma constitutionala este unul pe cat de vast, pe atat de controversat. Partidele politice parlamentare nu au reusit sa se inteleaga nici macar asupra oportunitatii revizuirii Constitutiei inainte de momentul 1 ianuarie 2007, ca sa nu mai vorbim despre agenda acestui plan. Parte din partide considera necesara reformarea Parlamentului prin mentinerea sistemului bicameral (PNL, UDMR), in timp ce democratii si conservatorii sustin varianta Parlamentului unicameral, avansata de presedinte. Se poate vorbi despre un anumit consens doar in privinta diferentierea atributilor celor doua Camere si micsorarea masiva a numarului de parlamentari. Un punct de interes pentru Traian Basescu este cel referitor la clarificarea raporturilor presedintelui cu Guvernul si Parlamentul. Pe de alta parte, liberalii pledeaza tot mai insistent pentru limpezirea situatiei puterii Executive, exprimandu-si nemultumirea fata de bicefalismul existent. PNL sustine instituirea unui sistem parlamentar, in care seful statului sa aiba atributii restranse. De altfel, liberalii au decis constituirea unei comisii constitutionale in cadrul partidului, in vederea formularii propunerilor de revizuire a Legii Fundamentale. Alte partide nu sunt de acord cu modificarea Constitutiei (PRM), sau considera ca acest demers trebuie initiat numai dupa integrarea in Uniunea Europeana (PSD).
Investigatorul sub acoperire
Ordonanta de urgenta 124/2005 privind completarea Legii nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost dezbatuta mai intai la Senat, unde proiectul de aprobare a fost respins. Ajunsa la Camera Deputatilor (Camera decizionala) cu propunerea de "respingere", Ordonanta se pregateste sa primeasca votul final. Este probabil ca Traian Basescu va incerca, astazi, sa convinga partidele Opozitiei cu privire la oportunitatea reglementarilor Ordonantei. Amintim ca prevederile acesteia au starnit dispute aprinse in Parlament. Cel mai contestat a fost articolul potrivit caruia investigatorul sub acoperire sau investigatorii cu identitate reala pot fi autorizati sa promita sa ofere sau, dupa caz, sa dea bani ori alte foloase unui functionar. Opozitia a apreciat ca aceaste instrumente procedurale ne plaseaza in zona instigarii de catre autoritate la savarsirea unei infractiuni. PSD si PRM au aratat ca nu pot fi de acord ca procurorul sa foloseasca investigatori sub acoperire in cazul in care exista indicii ca se pregateste savarsirea de catre un functionar a unei infractiuni de luare de mita. Iata si argumentul lui Nicolae Vacaroiu: "Te poti duce la o masa si sa bei un pahar de vin cu investigatorul acela, si ti-a pus si un plic in buzunar, ti l-a strecurat, si esti fiul ploii. Treaba e mai complicata".
Legea minoritatilor
Ultima tema anuntata de Presedintie tine de proiectul de lege a minoritatilor nationale. Convenit, la nivelul Coalitei, inca din vara anului 2005, proiectul nu a devenit nici acum lege. Statutul minoritatilor a fost respins de Senat, iar in Camera Deputatilor, care este Camera decizionala, dezbaterile bat pasul pe loc. De remarcat este faptul ca nu numai PSD si PRM se opun adoptarii proiectului, ci si de membrii Coalitiei, ai UDMR - PD si PC. Intre udemeristi si democrati s-a incins un adevarat razboi al declaratiilor. Liderii Uniunii acuza PD ca, prin atitudinea fata de acest proiect legislativ, pune in pericol stabilitatea coalitiei guvernamentale. De cealalta parte, democratii ameninta ca nu vor ceda "santajului politic" si nu vor vota legea pana cand capitolul privind autonomia culturala nu va fi eliminat. (Roxana ANDRONIC, Ovidiu BANCHES)
Opiniile politicienilor inainte de consultarile de la Cotroceni
Lucian Bolcas, vicepresedinte PRM
Peremistii spun NU peste tot
"Intr-adevar, pe invitatia venita de la Cotroceni sunt trecute orele 12.00-13.30. Din partea PRM consideram ca, in calitate de invitat, nu putem sa comentam agenda propusa partidelor de Presedinte. Nu este protocolar sa comentam acest aspect. Este adevarat ca subiectele puse in discutie sunt extrem de importante. Dintre ele, doua sunt de mare interes: legea minoritatilor si strategia de securitate nationala. Se putea, intr-adevar, ca aceste teme sa fie supuse unei dezbateri unice. Cred insa ca si in cateva minute putem spune ce gandim despre Legea minoritatilor nationale, respectiv <<NU>>. E foarte bine insa ca aceasta problema figureaza in sfarsit pe agenda Presedintiei. Noi consideram foarte important intrucat acest proiect creeaza si factori de tensiune datorita activitatii antiromanesti a Guvernului, cum ar fi cazul Fundatiei Gojdu, care la ora actuala se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor. In data de 15 martie s-a anuntat de catre iredentisti proclamarea la Odorheiu Secuiesc a unei asa-zise autonomii a Tinutului Secuiesc. Este vorba de un atentat direct la siguranta nationala. In aceste conditii, PRM a anuntat ieri ca la 15 martie va chema la o mare adunare populara pe toti romanii, la Odorheiu Secuiesc, pentru apararea fiintei nationale.
Referitor la Strategia de Securitate Nationala, aceasta trebuia conform legii, sa fie deja prezentata de catre Presedinte in fata Parlamentului. Ea este un act esential in definirea politicii in domeniul sigurantei nationale, in domeniul politicii militare a statului nostru. Strategia se prezinta in acest moment ca un document care a fost alcatuit superficial. Sunt insailate niste definitii copiate parca din manualele de politologie. Trebuie imbunatatita tinand cont de realitatile momentului: integrarea in NATO, posibila aderare la UE si tinand cont de pericolele care pot afecta siguranta statului.
La reforma constitutionala vom raspunde sec: <<Nu>>. Guvernele trebuie sa nu confunde modificarea Constitutiei cu mersul treburilor care se schimba la fiecare sezon. Ea reprezinta stabilitatea unei tari. Ori fiecare modificare, tocmai in prag de aderare, nu face decat sa ofere un semnal de instabilitate.
In privinta Ordonantei de Urgenta 124/2005 este o greseala. Pentru ca Ordonanta 124/2005 se refera la modificarea si completarea Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea actelor de coruptie. Aceasta ordonanta de urgenta a fost respinsa definitiv de Camera Deputatilor. Probabil ca presedintele vrea sa-si formeze un punct de vedere referitor la promulgarea sau nepromulgarea legii. Noi suntem <<impotriva>> pentru ca numai in aparenta aceasta lege se refera la sanctionarea si prevenirea actelor de coruptie prin doua modificari care nu sunt esentiale. De fapt, se instituie folosirea investigatorilor sub acoperire in cazul primirii mitei si a unor foloase necuvenite. Aceasta prevedere este contrara oricarui principiu. Omul va fi ispitit sa primeasca o mita. Este impotriva Constitutiei privind drepturile si libertatile cetatenesti". (R.A.)
Cristian Diaconescu, senator PSD, purtator de cuvant
In trei minute si jumatate trebuie sa spunem lucruri importante
"Ratiunea acestor intalniri pleaca de la necesitatea dezbaterii unor teme care vin in intampinarea procesului de integrare europeana. Intr-adevar, sunt foarte multe aspecte de discutat si, din punctul nostru de vedere, in trei minute si jumatate trebuie sa spunem niste lucruri destul de importante. Spre exemplu, siguranta nationala instituie un sistem parajudiciar care este inadmisibil. Justitia trebuie facuta de judecatori. Cat despre CSAT si Comunitatea Nationala de Informatii trebuie sa abordam tema controlului parlamentar asupra acestor doua institutii, inclusiv in privinta transparentei fondurilor si a modului lor de folosire. Cat despre Legea minoritatilor nationale, trebuie tinut cont de faptul ca vine 15 martie si s-a anuntat deja ca se doreste autonomie pentru trei judete: Harghita, Covasna si Mures. Presedintele Traian Basescu trebuie sa iasa si sa spuna ce crede referitor la acest aspect. De altfel, nici in acest moment Legea minoritatilor nationale nu a fost amendata asa cum s-a angajat liderul UDMR, Marko Bela, in fata Comisiei de la Venetia. Aceasta fortare a Bucurestiului de a adopta unele masuri este inadmisibila. De aceea trebuie sa se iasa cu un punct de vedere national si nu unul politic. In privinta reformei constitutionale, asa cum este Constitutia din 2003 putem intra fara probleme in UE. Nu este nevoie de o revizuire. Intr-adevar, dupa integrare, este absolut necesara o modificare a Legii fundamentale. Fara indoiala, ea va fi necesara. Dar in acest moment nu exista nici un argument care sa preseze modificarea Constitutiei, mai ales ca un asemenea pas va insemna un semnal de instabilitate, ceea ce nu este de dorit". (R.A.)
Eckstein Kovacs, senator UDMR
Subiecte deosebit de complexe, timp prea scurt
"Subiectele sunt deosebit de complexe, nu se pot transa in acest fel, intr-un timp atat de scurt. Este o prima intalnire de enuntare a pozitiilor in aceasta chestiune, urmand sa fie intalniri mai de substanta, mai lungi. In functie de necesitati, se vor prelungi aceste discutii. In ceea ce priveste legea minoritatilor, nici nu ne trebuie trei minute. E foarte simplu: dorim o lege in forma initiata de Guvern". (R.P.)
Sabin Cutas, senator PC
Sper ca presedintele va avea rabdare
"Eu sper ca presedintele Traian Basescu va avea rabdare sa asculte toate punctele de vedere ale partidelor. La capitolul siguranta nationala, ni se pare cel mai important sa existe dezbatere publica, avand in vedere trecutul nostru si faptul ca este un subiect sensibil. Referitor la modificarea Constitutiei, PC este pentru ideea votului uninominal si a Parlamentului unicameral, iar in privinta ordonantei de combatere si prevenire a spalarii banilor, noi suntem de acord cu orice initiativa si actiune care presupune lupta anticoruptie. In ce priveste problema minoritatilor, situatia nu s-a schimbat de cand PC a votat impotriva legii minoritatilor la Senat". (R.P.)
Norica Nicolai, senator PNL
Un minut dureaza doar formulele de politete
"E decizia Presedintelui in privinta modului in care se organizeaza consultarea cu partidele politice. Eu sper sa fie una serioasa si nu una in care un subiect sa fie abordat in trei minute de fiecare dintre partide mai ales ca liderii politici, in general, sunt politicosi si un minut dureaza doar formulele de politete. Din punctul nostru de vedere prioritare sunt legile securitatii. Dupa integrare si dupa raportul de tara vom dori sa desfasuram un proiect de consultare publica cu privire la reforma constitutionala. N-o consideram o prioritate desi am anuntat-o ca viziune, este doar o prioritate interna a partidului si nu una care sa fie pe agenda cetateanului in momentul de fata. Legea minoritatilor noi am sustinut-o si o vom sustine in continuare in Parlament. Cred ca nu suntem partidul care sa fie banuit de nerespectarea cuvantului dat in Coalitie. Altele sunt partidele care blocheaza acest proiect de lege si sper ca ele sa deblocheze dupa consultarea cu presedintele acest proiect. Subiectul referitor la Oficiul de Spalare a Banilor credem ca este o greseala. Legea functioneaza, Oficiul functioneaza. E vorba de actele de de coruptie. Noi in Senat am exclus posibilitatea ofiterilor de informatii de a actiona ca investigatori sub acoperire. Suntem consecventi opiniei ca serviciile de informatii nu au ce cauta decat prin furnizarea de informatii relevante celor care adminstreaza procesul". (R.A.)