Presa internationala consacra in ultima vreme spatii importante unui fenomen la care putini se asteptau, respectiv euroscepticismul, sub cele mai diverse forme de manifestare, prioritar fiind - mai recent - protectionismul economic si chiar "indiferentismul".
Asupra cauzelor si formelor de manifestare tot mai pregnanta a euroscepticismului, am solicitat opiniile uneia dintre personalitatile cel mai bine documentate asupra procesului integrarii europene in general, si a Romaniei in special, prof. dr. Vasile Puscas, deputat, secretarul Comisiei de Integrare Europeana a Parlamentului Romaniei, fost ministru al Integrarii si cel care a condus, pana la finalizare, cea mai mare parte a negocierilor de aderare a Romaniei la UE.
Euroscepticismul, subliniaza Vasile Puscas, a inceput sa se manifeste mai pronuntat din a doua parte a anului 2003, mai ales dupa decizia aderarii celor zece noi state central si est-europene si el s-a manifestat insistent dupa momentul aderarii lor, in mai 2004. Dar aceasta situatie, subliniaza Vasile Puscas, nu poate fi pusa doar pe seama aderarii, cum din pacate multi politicieni din Occident o fac, intrucat in aceasta perioada s-au manifestat dezbateri constructive in statele europene, referitoare la Tratatul Constitutional, iar in anul 2004 a avut loc o discutie foarte aprinsa in privinta competentelor institutiilor comunitare, a relatiilor lor cu institutiile din statele membre ale Uniunii. Toate aceste dezbateri au fost corolate intr-o criza politica de anvergura in 2004, o data cu plecarea Comisiei Europene - Romano Prodi si numirea Comisiei conduse de Barroso.
Nu extinderea este cauza euroscepticismului
A devenit evident faptul ca aceste evolutii din ultimii ani s-au datorat in primul rand - asa cum au inceput sa recunoasca lideri importanti ai membrilor UE (cel mai recent exemplu fiind presedintele Jacques Chirac) - unui managemet politic defectuos al chestiunilor europene, iar opinia multor analisti este ca euroscepticismul nu se datoreaza procesului de extindere, ci acestui management politic defectuos indeosebi din anii 2004-2005, a temelor comunitare din interiorul Uniunii Europene. Asa incat, subliniaza Vasile Puscas, acea argumentare cum ca euroscepticismul s-ar adresa procesului de extindere este o falsitate. S-a dovedit si se dovedeste ca procesul extinderii UE a fost, pentru vechile state membre ale UE, sursa unui boom economic de aproape un deceniu si sursa de inspiratie pentru importante proiecte de reforma in Uniunea Europeana.
Faptul ca politicienii din statele Uniunii nu au avut sensibilitate pentru aceste realitati factuale, mai subliniaza Vasile Puscas, arata ca in UE problema nu o reprezinta noile state ce adera si gandirea veche ce blocheaza inca reformele in Uniune, blocheaza accelerarea dezvoltarii competitive si activitatea mai asertiva a UE in spatiul global.
Un fenomen nou in Romania - "indiferentismul"
Constatam insa ca euroscepticismul s-a dezvoltat si in Romania, iar din ultimele sondaje de opinie constatam cu ingrijorare un nou fenomen, "indiferentismul". Cu siguranta, in acest domeniu va trebui sa constatam, impreuna cu institutiile de evaluare care au intreprins cercetarea pentru anul 2005, ca in comunicarea cu cetatenii a lipsit elementul de calitate si consistenta, de explicare si aplicabilitate. Acestea, asociate discursului politic de tip populist - conform caruia tot ce era bun era datorat politicienilor aflati la putere si tot ceea ce era rau, neplacut in decizii s-ar datora Uniunii Europene - a facut sa sporeasca neincrederea fata de UE - dar chiar si indiferenta. Ceea ce noi, cu totii, ar trebui sa ne dorim, subliniaza Vasile Puscas, ar fi o crestere permanenta a procentului eurorealistilor, deoarece acestia sunt cei care nu numai ca pot oferi un ghid de opinie constructiv, dar sunt cei mai implicati in procesul pregatirii aderarii Romaniei la UE si, mai ales, in pozitionarea ei in UE in etapa postaderare.
In concluzia sa, Vasile Puscas subliniaza insusi faptul ca cetatenii romani nu pot sa intrevada suficient de clar pozitionarea comunitatilor si a indivizilor in Uniunea Europeana, constituie inca o sursa importanta a euroscepticismului si a "euroindiferentismului".
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro