In primul rand as vrea sa spun ca este creata si intretinuta o mare confuzie. De foarte multe ori in spatiul public cand vorbesc Marko Bela, Gyorgy Frunda sau alti politicieni de etnie maghiara acestia sunt confundati cu toti cetatenii romani de etnie maghiara. Cat se poate de fals: Marko Bela si Gyorgy Frunda sunt doar politicieni din cadrul unei formatiuni prezente in spatiul public, ei nu constituie chintesenta etniei maghiare - ci doar un simplu factor politic. E drept cam monolitic acest curent si care are parte de o serie intreaga de contestari. De multe ori insa chiar respectivii politicieni se confunda cu etnia maghiara. Bineinteles, la nivel administrativ politicienii maghiari reprezinta interesele celor care i-au ales, insa impresia ca tot ce scot ei pe gura coincide cu realitatile etniei maghiare este cat se poate de falsa. Deja, multe grupari maghiare s-au dezis de unipolarul UDMR, dovedind nevoia democratica a comunitatilor maghiare de a-si diversifica opiniile si curentele politice.
Aceasta prima confuzie duce la un intreg lant al slabiciunilor. De exemplu: daca Marko Bela spune ca maghiarii din Romania sunt persecutati si discriminati asta nu inseamna automat ca exista o persecutie si o discriminare reala. Marko Bela poate avea pur si simplu o nemultumire personala pe care incearca sa o transforme in subiect de presa si in arma politica scotand la aer pisica zburlita a discriminarii.
Un exemplu cat se poate de clar este reprezentat de recenta dezbatere in care personajul principal a fost Gyorgy Frunda, care a promovat la Strasbourg, in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei o rezolutie in care a incercat readucerea in discutie a Tratatului de la Trianon. Demararea unei dezbateri publice asupra initiativei senatorului Gyorgy Frunda a declansat reactia (aproape previzibila si rizibila) a vicepremierului Marko Bela, in viziunea caruia era vorba de o "retorica anti-maghiara si anti-UDMR". Chestiunea era mult mai simpla: era vorba de o simpla dezbatere publica asupra unei initiative a unui senator platit din fondurile publice. Senatorului Gyorgy Frunda nu i-au fost aplicate adjective sau calificative referitoare la etnia sa. Faptul ca initiatorul lor este de etnie maghiara nu poate duce la o blocare a discutiilor asupra proiectelor senatorului Frunda. Si daca este vorba despre persoana senatorului Frunda ar fi fost cat se poate de interesanta o discutie publica in 2003 despre calitatea de secretar a Adunarii Generale a Actionarilor Herlitz S.A. detinuta de senatorul Frunda, parca pentru a face in ciuda legii 161/2003 care interzice senatorilor sa detina functia de secretar al unei AGA.
Proiectul lui Frunda de la Strasbourg continea o forma mascata de condamnare a Tratatului de la Trianon. Ca si multe alte initiative ale unor politicieni maghiari care acopera o contestare acerba a respectivului tratat. Cum ar fi de exemplu promovarea de catre editura lui Marko Bela a scrierilor criminalului de razboi Wass Albert. Astfel de acte nu sunt de natura sa starneasca simpatii.
Abordarea acestor subiecte din perspectiva romaneasca nu inseamna anti-maghiarism sau discriminare etnica. Reprezentarea proportionala a minoritatilor nationale in administratie, invatamantul in limba materna, folosirea in actele publice si in justitie a limbii materne - chestiuni care daca nu ar fi respectate ar reprezenta intr-adevar o discriminare etnica - sunt reglementate in Romania prin lege.
"Vad ca, deocamdata, disputa legata de relatiile interetnice nu se restrange, ci, dimpotriva, se escaladeaza, cum ar fi pe baza legii minoritatilor, Fundatia Gojdu. Degeaba incercam noi, cei din UDMR, sa estompam aceste discutii. Deocamdata nu am reusit. Mai mult, s-a amplificat aceasta retorica ultranationalista" a declarat ieri vicepremierul Marko Bela. Astfel de afirmatii sunt cel putin neadevarate. Discutia despre Fundatia Gojdu nu cuprinde nici o retorica ultranationalista. Pur si simplu este o discutie pe baza unor tratate bilaterale dintre Romania si Ungaria din trecut plus un nou tratat care trebuie sa fie dezbatut in plenul Camerei Deputatilor, respins sau aprobat - in functie de votul alesilor. Discutia publica despre Fundatia Gojdu nu a cuprins nici un fel de conotatii etnice - la fel ca discutia despre proiectul Frunda de la Strasbourg - este vorba despre o dezbatere asupra unui subiect de natura juridica. Ca vicepremierul Marko Bela si-ar dori sa estompeze aceste discutii - este o dorinta personala a domniei sale. Daca Romania vrea sa ramana o tara libera trebuie sa poata discuta liber subiectele de interes public. Iar Marko Bela se face de ras la nivel european sustinand din ditamai pozitia de vicepremier al Guvernului Romaniei ca este discriminat si persecutat pe motive etnice.