Viermuiala procurorilor pentru al treilea post in Parchet

Profesionistii, ignorati de minister
Postul de sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica (UPC) a fost atacat, deocamdata, doar de foarte tanarul procuror Gabriela Scutea de la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov. Scutea a fost singurul candidat selectat de MJ, propus la CSM pentru avizul consultativ. Daca ar fi impresionat CSM, urma a fi supus procedurii de numire in functie presedintelui Romaniei, conform ultimelor modificari ale legilor reformei. Gabriela Scutea nu i-a convins insa pe membrii Camerei procurorilor din CSM ca ar detine experienta necesara si capacitatea profesionala de a conduce cea mai importanta sectie din structura Ministerului Public. In timpul procedurii de audiere a unicului candidat propus de MJ, Gabriela Scutea, au intervenit reprezentantii Asociatiei Procurorilor din Romania (APR). Conform legii, acestia pot participa cu observatii si propuneri la sedintele Camerei procurorilor din CSM, dar nu au drept de vot. Unul dintre ei, magistratul Sorin Stanescu, a aprins scanteia nemultumirilor acelor procurori profesionisti din Parchetul General. Magistratul Stanescu i-a atentionat pe membrii CSM ca "din 1998 incoace, cu o mica exceptie, seful sectiei UPC a fost adus de ministrul Justitiei din anumite Parchete din tara, fiind lasati la o parte acei procurori care aveau o valoroasa experienta in cadrul Parchetului General".
Asociatia Procurorilor avertizeaza
Ca reprezentant al APR la CSM, magistratul Stanescu a formulat un punct de vedere transmis plenului inaltului for dar si la MJ. Mai precis, magistratii din APR au demonstrat la CSM ca "numirea in functia de sef de sectie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate face decat din randul procurorilor acestui Parchet". Punctul de vedere al APR, asumat tacit de membrii Camerei Procurorilor din CSM, a fost fundamentat pe "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 54 din Legea 303/2004, modificata si completata prin legea nr. 247/2005". Reprezentantul APR mai atentioneaza ca "in caz contrar, daca s-ar da un alt inteles prevederilor art. 54 (adica in situatia selectarii unui candidat dintr-un Parchet din tara - n.n.), ar insemna ca am putea numi in aceasta functie chiar si un procuror de la Parchetul de pe langa o judecatorie, cu o vechime in magistratura de 10 ani, ceea ce, evident, nu este in spiritul legii".
Fenomenul Draghici
Fenomenul procurorilor obscuri, dar cu spate politic, adusi din tara si numiti direct sefi ai Sectiei UPC din Parchetul General a fost confirmat de membrii Camerei procurorilor din CSM. Aceastra practica a mediocrizarii Parchetului General si-a facut vizibile consecintele, in special sub ministeriatele Mircea Criste si Tanase Joita. Ultimul exemplu de trista si penala amintire este cel al lui Gheorghe Draghici, fost procuror intr-un minuscul Parchet din judetul Braila, dar facut peste noapte seful Sectiei UPC. Parlamentarii PSD Ion Neagu si Gabriel Oprea stiu de ce. La fel si adjunctul procurorului general, Marcel Sampetru (fost magistrat militar la Ploiesti unde a avut mari probleme profesionale). Gheorghe Draghici a ajuns, la PG, un campion al plangerilor penale formulate impotriva sa de justitiabili nenorociti pe viata prin falsurile intelectuale si abuzurile in serviciu comise sub patronajul braileanului ( de alti "procurori de judet" adusi in PG tot pe criterii politice). Ramane un mister politico-judiciar: de ce demisul Draghici nu paraseste PG pentru a se intoarce la PCA Galati, acolo unde isi are postul de magistrat?
Statistici alarmante
Ce inseamna a da Sectia UPC din PG pe mana unor procurori care nu au lucrat in structura centrala a Ministerului Public, in activitati de supraveghere, control, indrumare sau coordonare ierarhica? Ultimele bilanturi anuale ale activitatii MP, referitor la indicatorii de calitate in munca procurorilor de la urmarire penala si criminalistica, sunt elocvente in acest sens. Sub mandatul omului PSD Gheorghe Draghici, sectiile UPC din structura PG si MP, multi indicatori statistici au inregistrat cifre rusinoase, tocmai in anii 2004 si 2005. Mai exact atunci cand organismele UE pretindeau de la autoritatile judiciare romane rezultate in combaterea infractionalitatii - fenomen social extins peste limitele acceptate de standardele europene. Vom dezvalui astfel de indicatori, comparand rezultatele din anul 2005 (anul unei schimbari politice in care cetatenii si-au pus sperantele de mai bine ) si din anul 1997 (alt an important postdecembrist cand regimul CDR incepuse promitator lupta contra infractionalitatii, ca fenomen social alarmant).
Ineficienta totala in combaterea infractionalitatii
Dosarele penale, finalizate cu inculpati trimisi in judecata pentru infractiuni care terorizeaza zilnic viata cetateanului sau care pericliteaza patrimoniul de stat - iata o serie de indicatori calitativi compromisi de omul PSD Gheorghe Draghici. Inculpati trimisi in judecata pentru furt: 22.27 1 - anul 2005: 58.716 - anul 1997: Trimisi in judecata pentru delapidare: 625 - anul 2005: 830 - anul 1997. Rechizitorii pentru infractiuni contra patriomoniului: 29.153 - anul 2005: 71.102 - anul 1997. Inculpati trimisi in judecata pentru inselaciune: 1768 - anul 2005; 3781 - anul 1997. Pentru gestiune frauduloasa: 62 - anul 2005; 1138 - anul 1997.Pentru infractiuni contra persoanei: 7355 - anul 2005; 13190 - anul 1997. Pentru omor: 1056 - anul 2005; 1502 - anul 1997. Pentru viol: 632 - anul 2005; 1035 - anul 1997. In tara falsurilor de tot felul, musamalizate de procurori, avem trimisi in judecata: 849 - anul 2005; 2543 - anul 1997. Pentru infractiuni speciale din domeniul economic (suveici si inginerii financiare etc.) : 13 - anul 2005; 380 - anul 1997. Pentru contrabanda: 33 - anul 2005; 406 - anul 1997. Pentru evaziune fiscala: 492 - anul 2005; 1692 - anul 1997. Pentru infractiuni silvice (unde infractorii pesedisti detin recordul postdecembrist absolut): 3016 - anul 2005; 5006 - anul 1997.
150.126 de cauze nesolutionate in 2005
Diferentele sunt foarte mari si reflecta intr-un anume fel dezastrul care domneste la nivelul intregului Minister Public sub aspectul eficientei luptei cu infractionalitatea - lupta practic abandonata in ultimii cinci ani de politicienii si ministeriabilii din tot spectrul politic, in contextul prioritatii luptei cu marea coruptie. Un procuror obscur din Braila sau din Brasov poate avea viziunea de ansamblu a unui asemenea fenomen care trebuie combatut de la nivelul Sectiei UPC - sectie pana mai ieri poluata cu prezenta lui Gheorghe Draghici? Iata o intrebare grea pentru ministeriatul Ilie Botos. Mult de gandit la MJ si la CSM ar trebui sa dea indicatorii cauzelor restituite de instante la procurori pentru refacerea urmaririi penale (ca rebut al anchetatorului): 159 - anul 2005; 149 - anul 1997. Indicatorul numarului cauzelor cu autori necunoscuti ramase nesolutionate este de-a dreptul alarmant sub mandatul catastrofalului Gheorghe Draghici: 150.126 (unasutacincizecide mii!) - anul 2005; 37.256 - anul 1997.
Se cauta inlocuitor si pentru pesedistul Sampetru
Camera Procurorilor din CSM, avertizata de Asociatia Procurorilor din Romania asupra profesionalismlui si experientei necesare candidatului la functia de sef al Sectiei UPC, a propus ministrului Justitiei sa-i selecteze Si pe procurorii care vor sa ocupe postul de adjunct al magistratului care va sta pe scaunul lui Draghici. "Un pachet complet, cu cel putin doi candidati pentru sef UPC si cel putin doi candidati pentru adjunctul sau", asteapta membrii CSM, acum de la MJ. Surse din Parchetul General sustin ca sanse mari ar avea de a fi inclusi in acest "pachet ministerial" urmatorii procurori: Doru Dobocan (inca directorul fostului SIPA, recent desfiintat prin ordin MJ, fara consultarea CSM), Flavius Craznic (consilier personal al ministrului Justitiei, magistrat cu reputatia restabilita de CSM in urma unui fals scandal de presa), Alexandru Serban (fost consilier MJ, director adjunct al Administratiei Penitenciarelor), Doru Cristescu (sef birou in cadrul DIICOT; intre 1997-2000 a ocupat o importanta functie in conducerea PG). Aceleasi surse mai sustin ca au inceput dure lupte in culisele MJ si MP pentru a se gasi inlocuitor lui Marcel Sampetru, adjunctul lui Botos, direct responsabil pentru impostura, incompetenta si coruptia care au devastat intre 2004-2005, toate structurile teritoriale din MP, puternic penetrate in judete de interesele unor rechini PSD. Acestia au ajuns sa aiba la degetul mic multi sefi de Parchete din tara. Multi justitiabili si ONG din tara considera ca "numirea unei noi si competente conduceri la Sectia UPC va depolitiza multe unitati de Parchet". Potrivit datelor monitorizate de ZIUA, multe parchete au fost scufundate, cu interes politic, in ineficienta de sefii acestora (Mihai Adrian - PT Dambovita; Ioan Ristea -PCA Pitesti, Stelica Aracea - PT Calarasi; Elisabeta Dragut - PCA Craiova; Ioan Poiana - PT Sibiu; Ion Lefter - PT Vrancea; Nicolae Ghihanis - Parchetul Focsani; Nicolae Blaj - PT Bihor).

---

Despre autor: