Initiativa tentativei din 1981 de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea a apartinut liderilor fostei Uniuni Sovietice. Aceasta este concluzia proiectului de raport al unei comisii parlamentare de ancheta din Italia, document ce urmeaza sa fie prezentat Parlamentului in cursul acestei luni, informeaza Mediafax. "Comisia considera, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca initiativa eliminarii Papei Ioan Paul a apartinut conducerii Uniunii Sovietice", afirma raportul. "Au transmis decizia serviciilor secrete militare (GRU - nota red.), care urmau sa recurga la toate operatiunile necesare pentru comiterea unei crime de o gravitate unica, fara corespondent in epoca moderna", adauga textul.
Capitolul de 30 de pagini privind tentativa de asasinat asupra Papei este inclus intr-un raport mai amplu al asa-numitei Comisii Mitrohin, care a anchetat dezvaluirile facute de Vasili Mitrohin, arhivist cu rang inalt in timpul razboiului rece, fugit in Marea Britanie in 1992. Fostul Suveran Pontif a fost impuscat, la 13 martie 1981, in Piata Sf. Petru, de turcul Mehmet Ali Agca. Acesta a fost prins imediat de fortele de ordine italiene si condamnat la aproape 25 de ani de inchisoare. La scurta vreme, Papa Ioan Paul al II-lea l-a vizitat pe Agca in inchisoarea italiana in care acesta era incarcerat si i-a acordat iertarea. Mai mult, in anul 2000, fostul Suveran Pontif a solicitat autoritatilor de la Roma gratierea celui care a incercat sa-i curme viata. Extradat in Turcia, pentru ispasirea unei alte condamnari, Agca a fost eliberat, la 12 ianuarie 2006, pentru scurta vreme. In urma recursului formulat de ministerul de Justitie de la Ankara, el a fost reincarcerat, la 23 ianuarie, si va ramane in inchisoare pana in 2010.
Karol Wojtyla nu a crezut ca a fost doar mana lui Ali Agca.
Efectul Solidaritatea
Reuters aminteste ca, in perioada comiterii atacului, evenimentele din Polonia, tara natala a Papei, declansau un efect de domino care a determinat, in cele din urma, la prabusirea comunismului in Europa de Est. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un sustinator ferm al sindicatului polonez Solidaritatea, iar multi istorici sunt de acord ca Sanctitatea Sa a avut un rol vital in evenimentele care au dus la crearea primului guvern ales liber din blocul estic si la caderea Zidului Berlinului. In cadrul unui proces desfasurat in 1986, acuzarea nu a reusit sa dovedeasca faptul ca Agca fusese angajat de serviciile secrete bulgare pentru a il asasina pe Papa. Procesul cunoscut sub denumirea de "Conexiunea bulgara" s-a incheiat cu achitarea, din cauza "lipsei de dovezi", a trei turci si trei bulgari acuzati ca au conspirat cu Agca. Verdictul, neobisnuit pentru Justitia italiana, nu i-a exonerat insa complet pe cei sase, juriul nefiind convins pe deplin de nevinovatia lor. Guzzanti, reprezentant in Senat al partidului Forza Italia, condus de premierul Silvio Berlusconi, a afirmat ca membrii comisiei au decis anul trecut sa redeschida capitolul privind tentativa de asasinare, dupa ce Papa Ioan Paul al II-lea a evocat acest subiect in ultima carte scrisa inainte de a muri. Suveranul Pontif si-a exprimat convingerea ca initiativa atacului nu i-a apartinut lui Agca si ca "altcineva l-a organizat si altcineva l-a comandat". Mai mult, in timpul vizitei pe care a facut-o la Sofia, in 2002, Papa Wojtyla a afirmat ca nu a crezut nici o secunda intr-o implicare a Bulgariei in tentativa de asasinat asupra sa.
Dovezi foto
Paolo Guzzanti, presedintele comisiei palamentare de ancheta italiene, a declarat ca membrii acesteia au ascultat marturii ale anchetatorilor din Italia si din alte tari, care au investigat atat tentativa de asasinare a Papei, cat si alte crime cu legaturi politice comise in Europa in timpul Razboiului Rece. Responsabilul italian a mai afirmat ca detine dovezi foto potrivit carora Serghei Antonov, un bulgar achitat in procesul din 1986, suspectat de apartenenta la KGB-GRU, se afla in Piata Sf. Petru, impreuna cu Agca, in momentul atacului. "Am transmis fotografiile catre doi experti independenti, care le-au analizat cu mijloace computerizate, si amandoi au ajuns la concluzia ca barbatul era Antonov, care sustinea insa ca se afla in biroul sau in acel moment", a spus Guzzanti.
Aceste fotografii nu sunt noi, ele aparand pentru prima data in anii '80, cand avocatii lui Antonov au afirmat ca barbatul care apare in imagini este un turist care seamana doar cu clientul lor.