Scurgerile toxice

Scena politica s-a confruntat si ieri - nimic nou in Romania - cu o falsa problema. Dupa ce trei cotidiane centrale au publicat fragmente din sase proiecte de lege clasificate privind acordarea de puteri sporite (daca nu chiar depline) serviciilor de informatii, cu accent pe SRI, politicieni, cvasi-specialisti in siguranta nationala, basca ministri, s-au infratit in a-si da cu parerea cat de secrete sunt documentele si cum pun ele in pericol, sau nu, democratia. Toti, insa, au trecut cu vederea un fapt deosebit de grav. Anume ca documentele, cert secrete, clasificate de presedintele CSAT, Traian Basescu, au fost insinuate in spatiul public pe raspunderea unuia dintre sefii Comisiilor de Aparare din Senat (George Maior - PSD), sau Camera Deputatilor (Mihai Stanisoara - PD). Doar ei au fost invitati la ultima sedinta a CSAT si pentru ei au si fost clasificate pentru o perioada de 60 de zile. Ulterior, documentele secrete au ajuns pe mana tuturor membrilor Comisiilor de Aparare. In mod sigur la cei care apartin Coalitiei. Daca in cazul CD-ului cu operatiuni militare Parchetul s-a sesizat imediat, a trecut la arestari de jurnalisti, perchezitii, starnind un iures sinistru, in ceea ce priveste scurgerea rusinoasa de la Camere - mucles! Aparent, presedintele Basescu, care trebuie sa fi fost mai nervos decat prevede legea sigurantei, a tacut. Atacul e evident - la Basescu. Ideea comunitatii de informatii ii apartine presedintelui. La ultima sedinta a CSAT, acesta n-a izbutit s-o impuna, presa, in unanimitate, bifand un chix.
De facto, ca vrem, ca nu vrem, ca e vorba doar de un draft - cum a spus Monica Macovei - aceste documente sunt secrete si se supun legii secretului si legii sigurantei nationale. Legile nu fac nici o exceptie in aceasta situatie. Mai mult, documentele CSAT sunt automat secretizate, daca nu se specifica, expres, ca anumite acte pot fi date publicitatii. In aceste conditii, raspunsul SRI, prin purtatorul de cuvant, conform caruia nu e vorba de documente secrete pentru ca n-au fost clasificate de SRI, ci de CSAT e absolut stupid. Secretul e secret. Iar vinovatii, ca si in cazul CD-ului, trebuie trasi la raspundere penala. SRI trebuie sa sesizeze organele de ancheta, in caz ca acestea nu s-au sesizat deja si trebuie inceputa cercetarea. De ce oamenii politici sa aiba parte de un tratament preferential?
Problema nu e ca aceste acte de lucru ale CSAT au ajuns in presa - parca vad ca tot ziaristii vor fi scosi tapi ispasitori -, ci cum au ajuns ele in spatiul public, dupa ce presedintele Romaniei a anuntat ca le-a secretizat tocmai ca sa nu ajunga in paginile ziarelor. Or, la aceasta chestiune, raspunsul nu poate fi decat de ordin penal, chiar daca Traian Basescu nu iese la atac, pentru ca vrea sa protejeze imaginea PD, cel putin unul dintre banuiti fiind din acest partid. (Bogdan COMARONI)
Secret si strict secret la SRI si SIE
Cele sase proiecte pe care CSAT le-a trimis in studiu la parlamenteri poarta calificativul de secret sau strict secret, fiecare institutie clasificand dupa bunul plac documentul. De pilda, modificarile propuse la legea de organizare a SIE poarta stampila de "strict secret", in timp ce celelalte, precum legea SRI sau cea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala sunt parafate cu calificativul de "secret". In doua dintre proiecte se introduce dreptul ofiterilor de informatii sa intocmeasca acte premergatoare "care pot constitui mijloace de proba", lucru care confirma banuielile ca SRI vrea sa-si sporeasca puterile. Aceste acte pot fi facute "in vederea inceperii urmaririi penale".
Incurajarea delatiunilor
Conform proiectului de lege privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala, actele premergatoare constau in solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale la institutii publice sau organisme private; consultarea de specialisti si experti; primirea de sesizari sau note de la persoane fizice sau juridice; fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatari personale sau alte metode prin care se pot obtine datele necesare. Acest lucru consfinteste incurajarea delatiunilor si desfasurarea unor activitati de filaj. Actele premergatoare se vor stabili prin dispozitii comune ale SRI si Ministerul Public. Mai mult, in afara de infractiunile care aduc atingere sigurantei nationale, ofiterii de informatii mai pot constata si infractiunile de coruptie. Acestia vor lua masuri pentru prinderea si predarea faptuitorilor. Atunci cand sunt in exercitiul functiunii, ofiterii beneficieaza de drepturi abuzive. In statutul profesional al ofiterilor de informatii se spune ca acestia nu pot fi trasi la raspundere penala sau civila daca "in limitele legii" au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Tot la capitolul drepturi intra si articolul care prevede ca in caz de disponibilizare sau de incapacitate fizica si psihica, ofiterul de informatii se transforma din militar in functionar public. Agentia Nationala a functionarului Public va trebui sa-i reincadreze in munca pe ofiterii de informatii.
Camera de consiliu
Controversata problema a emiterii mandatelor pentru culegerea de informatii in cazul atingerii sigurantei nationale este prevazuta in felul urmator: autoritatile informative cer autorizare de la procuror, iar procurorul general va decide asupra cererii care va fi examinata "in camera de consiliu" de judecatori anume desemnati de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Conform proiectului, procurorul va raspunde cererii in opt ore. Autorizatiile vor putea fi date pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, pentru cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri, pentru ridicarea sau punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui sau extragerea unor informatii.
Legea apararii, de asemenea clasificata, urmareste impartirea conducerii armatei intre presedintele Romaniei si seful Statului Major al Armatei. Acesta din urma va fi numit "Seful Armatei", iar ministrul Apararii va avea - daca proietele vor fi adoptate - doar atributii de reprezentare a institutiei in relatie cu alte institutii, nationale sau internationale. In afara de sefii serviciilor secrete, presedintele statului va numi si conducerea structurilor informative si de securitate departamentale din cadrul ministerelor de resort. (Alina MIHAI)
Adriana Saftoiu: "Apelul presedintelui nu a fost inteles"
Purtatorul de cuvant al Presedintiei Adriana Saftoiu si-a exprimat regretul ca apelul sefului statului ca legile sigurantei nationale sa nu fie subiect de dezbatere publica pana la finalizare nu a fost inteles, precizand ca nu s-a pus problema evitarii dezbaterii acestora dupa adoptarea in CSAT. "Este regretabil ca apelul presedintelui, facut public dupa sedinta CSAT din 13 februarie, nu a fost inteles", a declarat ieri Saftoiu. Ea a amintit ca, dupa sedinta CSAT din 13 februarie, presedintele Basescu a declarat ca cele sase legi care vizeaza noul pachet legislativ al securitatii nationale sunt "doar sase proiecte, care s-au lucrat cu reprezentanti din institutiile care erau vizate de modificarile legislative". Aceste proiecte "nu apartin CSAT sau vreunui departament al Presedintiei", a subliniat Adriana Saftoiu. Ea a amintit ca, tot atunci, seful statului preciza: "Ele sunt marcate <<secret pana la definitivare>>, pentru ca nu as vrea in primul rand ca eventuale aprecieri pe un proiect care astazi (13 februarie - n.r.) a fost la prima citire sa se transforme in dezbateri publice care nu vor avea nici o finalitate, pentru ca ori neintelegerea ori stadiul la care se afla proiectul nu reprezinta in momentul de fata subiectul unei dezbateri". "Deci, rugamintea mea ar fi, daca este posibil, pana cand ajungem la un proiect definitivat al intregului pachet de sase legi, sa nu ne lansam in dezbateri pe subiecte care sunt putin probabil a se intampla, pentru ca nu suntem la un proiect final, este un material de lucru atat pentru comisiile parlamentare de specialitate, cat si pentru toate institutiile statului care au responsabilitati in acest sens", mai spunea Traian Basescu dupa sedinta CSAT din 13 februarie, sustine Saftoiu.
Ea a mentionat ca, la scurt timp dupa sedinta CSAT, seful statului a afirmat, intr-o emisiune televizata, ca ar face chiar el acum "500 de observatii" pe proiectele respective. Conform lui Saftoiu, decizia de secretizare a celor sase proiecte legislative a fost luata de CSAT, dar nici o clipa nu s-a pus problema evitarii dezbaterii publice pe aceste legi, dupa ce vor fi definitivate si se va ajunge la un acord asupra lor in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. (Mediafax)
SRI nu face nimic
ZIUA Foto Marius Bercaru (foto), purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, ne-a declarat ca institutia pe care o reprezinta nu va lua nici o masura ca urmare a aparitiei in presa a unor fragmente din proiectele de legi privind siguranta nationala care au fost trimise de la Cotroceni in Parlament pentru analiza.
Bercaru si-a motivat declaratia prin faptul ca nu Serviciul Roman de Informatii a decis clasificarea ca secret de stat a proiectelor discutate la ultima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (D.D.)
Monica Macovei, ministrul Justitiei
E doar o schita pe care lucram
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ieri ca membrii CSAT analizeaza proiectele privind securitatea nationala prezentate in ultima sedinta a acestui for, urmand sa formuleze observatii si comentarii, ea subliniind ca aceste documente nu reprezinta o varianta finala, ci doar un draft. Macovei a aratat ca membrii CSAT au termen doua luni, incepand de la ultima sedinta, pentru a aduce observatii la o serie de "prim-proiecte" care au fost prezentate. "Deci nici vorba de o varianta finala, a fost primul draft, pe care lucram", a mentionat ea. Ministrul a adaugat ca, personal, lucreaza pe aceste proiecte si in clipa in care isi va forma o opinie o va comunica. Intrebata din partea cui au venit acele propuneri, Macovei a raspuns ca au fost distribuite membrilor CSAT. "Presupun ca le-au intocmit serviciile", a adaugat ea, intarind ca e vorba doar de o presupunere. Monica Macovei a tinut sa sublinieze ca propunerile respective nu au fost prezentate spre adoptare, ci pentru ca membrii CSAT "sa se uite pe ele si sa faca observatii si comentarii". Pe de alta parte, intrebata cine a secretizat aceste documente, daca a fost un vot in CSAT, ea a aratat ca nu-si aminteste sa fi fost un vot. Totodata, ministrul a afirmat ca si in institutia pe care o conduce se lucreaza pe proiecte si in momentul in care se decide ca o varianta este cat de cat acceptabila, aceasta se publica pe site pentru dezbatere publica. "Dar pana atunci lucram noi pe ea", a adaugat ea. "Mi se pare firesc, pana cand ne spunem toti membrii CSAT parerea pe ele, sa ne lasati sa le vedem", a mai spus Macovei, aratand ca propunerile prezentate pot fi transformate. (R.P.)
Reactiile clasei politice si ale societatii civile
Romeo Raicu, deputat PD
Pachetul de legi nu era secretizat
"Pachetul de legi nu era secretizat, problema venea din faptul ca pachetul nu era definitivat, era in lucru. Acest fapt putea da nastere unor speculatii nedorite in presa. Era vorba doar despre o secretizare interna tocmai fiindca pachetul de legi nu era finalizat." (R.G.)
Radu Stroe (PNL), presedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI
Proiectele legislative nu trebuie sa fie secrete
"Nu am cum sa comentez aceste aspecte. Se scapa informatii si de la Armata, cum sa ne miram ca ele se scapa si din zone mai civile? Nu este insa o regula sa se intample astfel de scurgeri de informatii. Parerea mea este ca niste proiecte legislative nu trebuie sa fie secrete." (R.G.)
Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM
Sanctionarea vanzatorului de informatii
"Exista o serie de informatii care trebuie clasificate in interesul tarii. Drept urmare, este imperativ necesar sa sanctionam scurgerile de informatii. Cel care este tinta acestor sanctiuni este chiar vanzatorul de informatii. Nu cred ca trebuie sa se supere nimeni in conditiile in care e audiat de procurori pentru a da informatii legate de aceste probleme. Deontologia jurnalistului presupune, in primul rand, prezentarea in fata organelor de ancheta a informatiilor necesare. De abia in al doilea rand se pune problema protejarii sursei." (R.G.)
Mircea Geoana, presedintele PSD
Ar trebui dezbatute
"Nu stiu daca e vorba de informatii clasificate, nu stiu daca sunt scurgeri de informatii. In mod normal aceste documente ar trebui date in presa pentru a fi dezbatute. Avem insa atat de multe servicii secrete si agenti acoperiti, incat ar putea foarte usor sa afle de unde provin documentele. Problema nu este insa aceasta, ci daca CSAT se substituie Guvernului." (R.A.)
Kelemen Hunor, deputat UDMR
Sustinem o dezbatere deschisa
"Sunt de parere ca orice proiect de lege, indiferent ca este vorba de SRI, sau siguranta nationala, trebuie supus dezbaterii politice, bineinteles dupa ce proiectul este pregatit. In acelasi timp, trebuie informata si opinia publica. Informatiile aparute mi se par destul de ciudate, trebuie verificat daca sunt adevarate. Daca sunt, atunci ne apropiem de un stat autoritar. Noi sustinem o dezbatere deschisa pe aceste proiecte de legi". (R.P.)
Razvan Ionescu, fost presedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor
Basescu a secretizat abuziv proiectele
"Dupa sedinta CSAT, in care Presedintele Romaniei nu a reusit sa obtina consensul pentru promovarea prin Guvern, in Parlament, a pachetului de legi privind reforma securitatii nationale si a strategiei de securitate nationala, comisiile de specialitate au primit proiectele respective, clasificate ca materiale secrete de stat, prin interpretarea extensiva a dispozitiilor art. 17 lit. a, din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Aceasta clasificare abuziva a avut loc in pofida prevederilor art.24 alin.(5) din aceeasi lege, care interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul limitarii accesului la informatiile de interes public", precizeaza Razvan Ionescu, fost presedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor in legislatura trecuta, presedinte al Asociatiei pentru Securitate si Cooperare Regionala - "ALIANTA". Ionescu precizeaza intr-o analiza trimisa redactiei noastre ca, "initial, unii dintre parlamentarii din comisii- care nu sunt autorizati pentru acces la informatii clasificate- au fost exclusi de la primirea documentelor, ulterior, acestia au avut posibilitatea de a le consulta, chiar si in lipsa dreptului de acces, conform celor relatate de presa din 1 martie 2006. Momentan, aceste documente sunt la comisii, fiind pastrate cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la protectia fizica a informatiilor clasificate. (D.D.)
Cristian Parvulescu, presedintele Pro-Democratia
Legile se dezbat public
"Problema scurgerilor de informatii poate fi vazuta din doua perspective: fie ca o incalcare a legislatiei privind informatiile clasificate, fie ca o incercare de aducere a informatiilor la cunostinta opiniei publice. Pana acum legile nu au fost considerate ca fiind de dezbatere publica. Cred ca Presedintia, CSAT si Guvernul au obligatia, conform Legii 52, sa le aduca in dezbatere publica. Cei ce se fac vinovati de aceste scurgeri pot fi depistati si trasi la raspundere in conditiile in care au incalcat legea". (R.P.)
Zoe Petre, analist politic
Prevederi ingrijoratoare
"Nu este normal ca in Parlament sa ajunga un proiect de lege strict secret. Parlamentul este un loc de dezbateri, nu unul pentru secrete. Ceea ce mi se pare important si ingrijorator este tonul general al acestor prevederi legislative care par extrem de restrictive." (R.G.)
Cronologia secretizarii
13 februarie 2006 - La Palatul Cotroceni a avut loc sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), in dezbatere fiind Strategia de Securitate Nationala a Romaniei si pachetul de sase propuneri legislative in domeniul securitatii nationale. S-a stabilit ca in termen de 30 de zile, Strategia sa fie prezentata in forma finala, in plenul CSAT-ului, pentru adoptare, iar ulterior sa fie prezentata in fata Parlamentului. In privinta pachetului de propuneri legislative, presedintele Traian Basescu a precizat ca in termen de 60 de zile, acest pachet ar trebui adoptat de CSAT, pentru ca apoi sa intre in dezbatere publica. Basescu a facut un apel, precizand ca, pana la definitivare, cele sase proiecte legislative sunt marcate "strict secret", deoarece nu doreste ca aprecieri din aceste proiecte ce constituie "material de lucru" sa se transforme in subiecte de dezbatere publica fara nici o finalitate.
l 15 februarie - Mai multi lideri liberali si reprezentanti ai societatii civile, prezenti la o dezbatere pe tema ascultarii telefoanelor, organizata de Fundatia Societatea Civila, au criticat secretizarea propunerilor legislative in domeniul securitatii si i-au solicitat presedintelui Basescu dezbaterea publica a initiativelor respective. Participantii la dezbatere si-au manifestat temerea ca proiectele ar putea contine prevederi restrictive pentru drepturile si libertatile cetatenesti. Ei au apreciat ca seful statului nu are argumente serioase pentru secretizarea acestor proiecte de lege.
l 20 februarie - Intr-o rezolutie semnata inclusiv de premierul Calin Popescu Tariceanu, parlamentarii liberali au cerut presedintelui Basescu sa desecretizeze proiectele de lege privind securitatea nationala, pentru ca acestea sa fie dezbatute si imbunatatite impreuna cu societatea civila. "Clasificarea unor astfel de documente, care, in principiu, urmeaza sa devina publice, releva o grava disfunctionalitate a institutiilor cu rol si responsabilitate in elaborarea si protejarea informatiilor a caror desconspirare ar putea aduce prejudicii securitatii nationale", se arata in documentul PNL. Liberalii apreciau ca este vorba de un "abuz inacceptabil intr-un stat democratic", cu atat mai mult cu cat documentele nu intrunesc conditiile de secretizare prevazute de Legea 182.
l 20 februarie (seara) - In emisiunea "Prim plan", la TVR, Traian Basescu explica rationamentul secretizarii celor sase initiative legislative: "Urmeaza sa stea doua luni acolo (la comisiile parlamentare - n.red.). Sunt convins ca ele vor fi imbunatatite de parlamentari, dupa care va trebui sa decidem: le promoveaza Guvernul sau pleaca prin initiativa legislativa de la comisiile parlamentare. Va trebui, dupa ce le finalizeaza comisiile de specialitate, sa le lasam insa cel putin treizeci de zile in dezbatere publica. Acum, plecand de la premisa ca doar eu aveam vreo 500 de observatii, sunt convins ca societatea ar fi avut 5000 de observatii, faceam o harmalaie inutila si am spus sa definitivam proiectele in comisiile de specialitate ale Parlamentului Romaniei, dupa care, ca proiect final, sa fie puse in dezbatere publica si pe urma vom decide: se promoveaza prin initiativa a parlamentarilor din comisii sau prin Guvern".
l 21 februarie - Administratia Prezidentiala anunta ca presedintele Basescu a decis sa puna in dezbatere publica proiectul Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. Proiectul a fost afisat pe site-ul oficial al Presedintiei: www.presidency.ro. Amintim ca societatea civila ceruse desecretizarea proiectelor de lege privind siguranta nationala, nu a Strategiei.
l 28 februarie - Comisia de aparare a Senatului a luat in discutie, in prezenta consilierului prezidential pe probleme de securitate nationala, Sergiu Medar, cele sase proiecte legislative primite de la CSAT, care vor sta la baza viitorului pachet de legi privind securitatea nationala. Presedintelui Comisiei, George Maior (PSD), a atras atentia ca pe doua din documentele CSAT figureaza titulatura de "proiect de lege", desi Consiliul nu are calitate de initiativa legislativa. Saptamana viitoare vor fi invitati la comisie directorii SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, urmand ca Sergiu Medar, dar si ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, sa mai participe si la alte discutii pe aceasta tema. (O.B.)

---

Despre autor: