Castrati Curtea Constitutionala

"Cine ii pazeste pe paznici?". Intrebarea e veche de aproape 2.000 de ani si a fost pusa prima oara de Decimus Iunius Iuvenalis. Cunoscut posteritatii sub numele de Juvenal, el a mai produs si alte fraze memorabile, cum ar fi celebrul dicton "paine si circ" prin care a rezumat necesitatile primare ale cetatenilor Romei.
Sa revenim la problema paznicilor si sa tintim intrebarea catre aparatorii legii supreme, Curtea Constitutionala. Pana la modificarea din 2003 a Constitutiei, cei noua judecatori ai Curtii erau paziti de Parlament. Legislativul putea astfel sa infirme, dar cu o majoritate dificil de realizat, de doua treimi, orice decizie a Curtii.
Dupa 2003 au fost lasati liberi: nimeni nu-i mai putea controla, orice decizie a celor noua devenea litera de lege. Oricine dintre oamenii avizati iti va spune insa ca si-au folosit gresit aceasta libertate. Am spus oamenii avizati pentru ca activitatea si competentele acestui for ce trebuie sa apere Constitutia de orice vatamare nu prea este cunoscuta marelui public. Cu cateva exceptii, fiecare trantind insa si mai jos cota de incredere a unei Curti ce si-a castigat celebritatea cand a decis ca Ion Iliescu are dreptul si la un al treilea mandat constitutional de presedinte.
Varful de forma l-a atins insa anul trecut, cand mai multe decizii au facut ca toata lumea sa-si aminteasca de faptul ca, dintre cei noua, o majoritate confortabila a fost, la un moment dat, contaminata de microbul pesedist. Ion Predescu, fost senator PSD. Petre Ninosu si Acsinte Gaspar, fosti parlamentari si ministri pesedisti. Serban Viorel Stanoiu, sot al fostului ministru pesedist al Justitiei, Rodica Stanoiu. Nicolae Cochinescu - fost procuror general, propus la Curte de Ion Iliescu, care l-a si decorat acum doi ani. Aspazia Cojocaru, propusa la Curtea Constitutionala de PSD. Ioan Vida, presedintele Curtii, validat in 2001 de Parlament cu ajutorul majoritatii PSD. Sapte judecatori din noua, in conditiile in care este suficienta o majoritate de cinci voturi pentru a lua o hotarare.
Acesti judecatori, garanti ai Constitutiei, au raspuns anul trecut prompt si favorabil la mai toate contestatiile depuse de PSD la Curte. Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu au scapat de doua ori de inlocuirea de la sefia Camerei Deputatilor, iar legile justitiei, desi aveau avizul Uniunii Europene, au fost returnate Parlamentului. La toate acestea s-a mai adaugat si "contra" pusa unei legi promovata de doua guverne de culori diferite si aprobata de Parlament, cea privind despagubirile ce i se cuvin fostului suveran Mihai I.
Acum, Curtea Constitutionala se afla, din nou, in fata unor examene grele. Nu mai putin de patru legi importante sunt sau vor fi in atentia judecatorilor.
Legile de reformare ale Sanatatii, contestate, bineinteles, de PSD. Daca verdictul va fi ca in cazul pachetului privind justitia, de anul trecut, reforma ministrului Nicolaescu va fi practic blocata.
Statutul parlamentarilor, aruncat, dupa un ping-pong intre Presedintie si Legislativ, in Curtea Constitutionala.
Statutul alesilor locali ce sanctioneaza migratia politica prin pierderea postului de primar sau consilier. Aceasta lege, in opinia societatii civile, incalca Constitutia, insa pesedistilor le-ar conveni de minune pentru ca au pierdut deja 160 de alesi locali in favoarea puterii.
Plus ordonanta DNA, care, dupa ce va fi refacuta de Parlament, va fi verificata de Curtea Constitutionala. Aici nici nu mai trebuie mentionat sirul de pesedisti care s-au perindat pe la institutia lui Morar si care ar fi foarte bucurosi ca institutia ce lupta impotriva coruptiei sa pluteasca in incertitudine.
Sa revenim. "Quis custodiet ipsos custodes?". Ceea ce nu prea este cunoscut este contextul in care a pus Juvenal intrebarea. La prima vedere s-ar putea crede ca se refera la legionarii romani, aparatori ai granitelor si ordinii publice a orasului de pe cele sapte coline. In fapt, memorabila intrebare a aparut in cadrul unei lucrari intitulate "Despre Femei" si a fost pusa in cadrul unei discutii despre utilitatea pazirii femeilor de catre eunuci.
Cam la fel ar trebui pusa problema si in cazul judecatorilor Curtii. Intrucat supunerea in fata Parlamentului nu ar face decat sa alimenteze un cerc vicios al paznicilor, cea mai buna solutie pare "castrarea" judecatorilor de influenta politicului.
In acest moment, la Senat sunt trei propuneri de lege care propun diferite incompatibilitati pentru judecatorii Curtii. Cea mai restrictiva propunere, cea liberala, interzice ca persoana care a facut parte dintr-un partid politic, sau rudele pana la gradul al treilea ale unor persoane care au facut parte din conducerea partidelor politice, sa devina judecator la CC.
Proiectul este unul foarte bun, insa a fost respins de Comisia juridica a deputatilor si a trecut de Camera practic din neglijenta, adica prin adoptare tacita. La Senat acesta si celelalte propuneri sunt la fel de neglijate si taraganate ca la Camera. Ce i-a facut insa pe cei de la putere, care anul trecut erau furiosi pe Curte pentru deciziile luate si amenintau inclusiv cu modificarea Constitutiei, sa amane astfel aceste legi?
Raspunsul e simplu. Tocmai acele legi care vor ajunge la cantarul Curtii. Probabil ca, in buna traditie romaneasca, judecatorii in pericol sa-si piarda scaunele isi vor mai uita trecutul politic si vor mai decide si dupa placul puterii.

---

Despre autor: