BOR sprijina actiunile de recuperare a patrimoniului Fundatiei Gojdu

Biserica Ortodoxa Romana (BOR) este dispusa sa lupte pe toate caile legale pentru recuperarea patrimoniului Fundatiei Gojdu, a declarat, IPS Bartolomeu Anania, afirmatia fiind sustinuta si de conducatorul Episcopiei Romane Ortodoxe din Ungaria.
Deputatii au aprobat, marti, prin vot, trecerea proiectului de aprobare a ordonantei privind acordul romano-ungar in categoria proiectelor de lege de complexitate deosebita. In acest moment propunerea legislativa se afla in dezbaterea Senatului, care este camera decizionala. "In ipoteza pesimista ca si Senatul o va respinge, ramane presedintele, caruia ii vom cere cu toata fermitatea, in numele Bisericii, sa nu promulge legea.
Si daca, in ipoteza cea mai pesimista, nici presedintele nu ne va ajuta, atunci deschidem procedura legala ca sa stramutam procesul la institutii internationale, la Haga sau la Helsinki", a declarat IPS Bartolomeu Anania, referindu-se la posibila infiintare a Fundatiei Gojdu conform acordului romano-ungar.
"Nu pot exista doua fundatii Gojdu paralele, asta inseamna ca una nu se justifica", a mai declarat IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, la finalul Adunarii Nationale Bisericesti, facand referire la acordul semnat cu ocazia sedintei comune din octombrie 2005 a Guvernelor roman si ungar, conform caruia Fundatia publica Gojdu urmeaza sa fie infiintata la Budapesta si sa fie cofinantata de cele doua state semnatare.
Acordul prevede ca, prin fondurile alocate de cele doua Guverne, fundatia isi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu, renovate de compania Autoker Holding Rt, si incepand din acest an contributia anuala paritara de la bugetul de stat al celor doua Guverne pentru functionarea fundatiei, va fi de minimum 200.000 de euro, suma aprobata anual urmand sa varieze in functie de proiectele agreate de conducerea fundatiei.

BOR se loveste de cheltuielile juridice si legea ungara

Arhiepiscopul Clujului, este cel care a redactat o scrisoare de protest, semnata si de Mitropolitii ortodocsi Laurentiu al Ardealului, Nicolae al Banatului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei, Episcopii Timotei al Aradului, Lucian al Caransebesului, Ioan al Oradei, Justinian al Maramuresului, Ioan al Covasnei si Harghitei si Sofronie al romanilor din Ungaria. Documentul a fost citit ieri de catre deputatul Aurelian Pavelescu, initiatorul protestului fata de ordonanta si proiectul "Gojdu". In aceeasi scrisoare, Mitropolitul Anania, a facut referire la faptul ca "se pretinde ca Fundatia Gojdu e libera sa actioneze pentru revendicarea bunurilor ce-i revin de drept prin testament" adaugand ca nu trebuie sa neglijeze faptul ca demersurile juridice presupun costuri enorme, iar legislatia ungara nu prevede retrocedari de imobile nationalizate, in afara locasurilor de cult.
In aceeasi scrisoare se mai precizeaza ca nimeni nu face referire la sumele existente in conturile bancare. "Am reluat demersurile (privind retrocedarea patrimoniului fundatiei - n.r.), dar raspunsul a fost ca, in Ungaria, Legea retrocedarilor si-a produs efectul si nu mai poate fi recuperat nimic. Aspectul financiar nu este neglijabil", a declarat, la randul lui, PS Sofronie, conducatorul Episcopiei Romane Ortodoxe din Ungaria, citat de Mediafax. Mitropolitul Anania a facut referire la mai multe elemente importante in discutia legata de patrimoniul Fundatiei Gojdu, cum ar fi testamentul (care nu poate fi schimbat, respins sau largit), beneficiarul testamentului, executorul testamentar (Fundatia Gojdu, pe care Biserica o reprezinta ca urmas legitim al celei originale) si, pe de alta parte, interesul tinerilor "care asteapta sa primeasca burse de studii si sa se afirme in campul culturii si spiritualitatii romanesti".

Disputa de trei miliarde de euro

Emanuil Gojdu, avocat si om politic in Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale, estimata la 3 miliarde de euro, sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele dupa moarte. Prima reprezentanta a fundatiei, condusa de Andrei Saguna, a fost infiintata in 1870 sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox. Statul ungar a nationalizat in 1952 imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de a€ťCurtile Gojdua€ť, iar in 1990, aceste imobile au intrat in proprietatea Primariei Sectorului 7 din Budapesta.
In anul 2003 s-a facut publica intentia de transformare a Curtilor Gojdu in centru comercial si partea romana a facut demersuri pentru ca aceasta intentie sa nu se materializeze. Partea romana a propus, in 2002, crearea unei fundatii publice romano-ungare a€ťGojdua€ť, cu sediul in Curtile Gojdu, sub egida careia sa se omagieze personalitatea omului politic si sa se sprijine consolidarea relatiilor romano-ungare. Curtile Gojdu au trecut, in decembrie 2004, in proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt. Aceasta si-a aratat disponibilitatea de a amenaja spatiile din Curtile Gojdu pentru destinatia avuta in vedere de cele doua Guverne: sediul Fundatiei publice romano-ungare Gojdu. (Mediafax)