Campanie JN / O noua lege a arhivelor

Incepand de astazi, Jurnalul National prezinta cititorilor sai un proiect de lege privind modificarea actualei Legi a Arhivelor Nationale (16/1996). Schimbarile aduse de noul proiect sunt consecinta concluziilor campaniei Operatiunea ""Ceata si Fum"" a ziarului nostru. Printre noutatile principale ale noii legi se numara si crearea unui cadru unic pentru arhivele din Romania, in care sa fie incluse toate institutiile comuniste. Cu referire la aceasta, se impune definirea operationala a conceptului de ""siguranta nationala"".

Legea propusa de Jurnalul National modifica in mare parte prevederile legii vechi. Aceasta, tinand cont de faptul ca arhivele functioneaza dupa niste criterii de ansamblu unice, legate de administrarea si conservarea documentelor de arhiva. In ceea ce priveste arhivele din Romania post-comunista, cadrul legislativ al gestionarii si functionarii Arhivelor Nationale a fost de asa maniera conceput incat sa creeze aparenta democratiei, insa in realitate pot fi facute serioase observatii privind ""motivele obiective"" de nerespectare a legii.
In cele ce urmeaza vom reaminti cateva dintre aceste aspecte care contrazic declaratiile de democratizare, facute doar datorita cerintelor Uniunii Europene.
STATUL SI ""PROTECTIA SPECIALA"". Desi prin art. 1 al vechii legi, statul isi asuma rolul de a asigura o ""protectie speciala"" documentelor din Fondul Arhivistic National, traseul documentelor post-1989 contrazice aceasta. In zilele ""revolutiei"", Armata a ""arestat"" arhivele emise de partidul unic si institutiile statului comunist. Pana in 1996 nimeni nu s-a atins de aceste importante fonduri ale istoriei contemporane ale Romaniei, fiind depozitate si prelucrate de catre arhivarii militari de la Pitesti. Insa Armata nu avea nici un temei legal in exercitarea acestei atributii. La Pitesti stateau ""ascunuse"" ochiului cercetatorilor cele mai importante ducumente ale istoriei comunismiului romnesc. Prin aprobari speciale a fost permis accesul unor privilegiati. Alt fapt grav ce trebuie subliniat este si publicarea de catre angajati ai Armatei in colaborare cu anumiti istorici ""preferati"", a unor documente extrase din context, care sunt pasibile de diverse interpretari.
In statul comunist, toate fraiele puterii erau in mana partidului. Hotaraile cele mai importante pentru soarta natiunii erau discutate mai intai in CC al PCR, si apoi in guvern si celelalte institutii. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentru faptul ca peste o jumatate de deceniu cercetatorii nu au avut acces la cele mai importante documente ale perioade 1948-1989. Dimpotriva chiar! S-a vorbit si se vorbeste in exces - ca si cum s-ar vrea deliberat sa fie ghidata atentia cetateanului intr-o directie dirijata - doar de arhivele Securitatii. Fosta politie politica insa a functionat in relatie cu partidul, fiind in cea mai mare parte a istoriei comunismului subordonata acestuia.
O parte dintre arhivele PCR se afla inca in depozitele de la Pitesti. Niciunul dintre inaltii functionari publici implicati in administratia arhivelor nu ne-a putut estima cand vor fi cedate in totalitate la Arhivele Nationale Istorice Centrale. In schimb, la diverse talk-show-uri se joaca o piesa sinistra de teatru absurd privind ""importanta covarsitoare"" a arhivelor Securitatii si cum acestea trebuie sa treaca - si tot nu mai trec! - de la SRI la CNSAS. Cercetatorii care au studiat arhivele fostei Securitati marturisesc ca nu de acolo ies ""mari adevaruri"" istorice. De fapt nici nu are cum, deoarece Securitatea nu se ocupa de luarea deciziilor in stat, avand ca atributie de baza urmarirea celor care impiedicau punerea lor in aplicare.
Explicatiile acestei manipulari sunt extrem de nuantate. Avem convingerea ca generatia de viitori cercetatori in socio-uman vor elabora un studiu pe aceasta tema.
CATE BORDEIE... Pentru cercetarea istoriei comunismului romanesc dificultatile expuse mai sus nu sunt singurele. In prezent, arhivele istorice contemporane se afla sub incidenta mai multor legi, care fac cercetarea foarte dificila. Pentru arhivele Ministerului de Externe sunt niste norme, pentru cele ale fostei Securitati alte norme, la fel ca si pentru arhivele Armatei si Bisericii. O istorie recenta reala si corect documentata nu poate fi realizata fara accesul deplin la toate documentele emise de institutiile citate mai sus.
SUB O SINGURA LEGE! Tocmai de aceea, noul proiect de lege propus de Jurnalul National prevede ca toate arhivele istorice ale statului roman sa fie puse sub administrarea unei singure institutii. Este cel putin ciudat ca pentru documentele emise in acelasi stat sa fie principii de cercetare diferite in functie de institutia la care au ajuns arhivele. Aceasta noua institutie a Arhivelor Nationale ar urma sa detina un statut autonom si personalitate juridica.
In prezent, Arhivele Nationale Istorice Centrale se afla in componenta Ministerului de Interne, personalul si functionarea sa fiind supusa rigorilor si restrictiilor superiorilor. Legea propusa ar elimina ""tutela"" oricarei alte institutii guvernamentale, Arhivele Nationale urmand a fi puse sub controlul Parlamentului Romaniei. Autonomia arhivelor ar scoate toate documentele din Fondul Arhivistric National de sub obladuirea unor institutii bazate in mare parte de principii de functionare si subordonare, de tip militar, putin permisive democratizarii.
Inainte ca documentele sa fie predate Arhivelor Nationale autonome, se impune selectia informatiilor care prezinta caracter de secret de stat si afecteaza siguranta nationala. Insa ""secretele"" din documentele de arhiva vor trebui sa fie bine definite, pentru a nu include arbitrar pe lista orice informatii.

MISTERE ALE REVOLUTIEI. Prea putin s-a vorbit despre insusirea fara nici un temei legal a Arhivei PCR de catrea Armata in decembrie 1989

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe