De Sarbatoarea Mosilor de Iarna, cunoscuta in popor si cu denumirea de Sambata Mortilor, la bisericile ortodoxe se oficiaza slujbe de pomenire a celor trecuti trecuti la vesnicie, iar credinciosii dau de pomana.
Sarbatoarea este dedicata stramosilor si precede Lasatul Secului de Branza sau Lasatul Secului de Carne. La Mosii de Iarna se impart alimente - placinte, produse lactate, piftii si, uneori, vase umplute cu mancare gatita sau cu apa. Mosii sunt serbarile dedicate stramosilor, deci sufletelor mortilor, si nu intamplator ele au loc in zilele de cumpana ale anotimpurilor, cum ar fi solstitiile si echinoctiile. Conform credintei ancestrale, stramosii mitici controleaza si patroneaza atat ciclurile naturii, cat activitatile sezoniere ale oamenilor.
In perioada de rascruce ale anului, se crede ca granita dintre lumea viilor si cea a mortilor este foarte usor de trecut, deci duhurile mortilor se intorc pe pamant in locurile de bastina. De aceea se fac ceremonii in care li se aduc ofrande pentru a-i imbuna si a le castiga bunavointa, pentru ca ei vor asigura recolte bogate.
La Mosi se adunau oamenii din sat, se faceau hore, se petrecea, se dadeau anumite bucate de pomana si se bea vin din ulcele noi de lut, care erau trecute din mana in mana. La sfarsitul zilei, la un anumit semn, erau trantite simultan de pamant si sparte.
Originea celor mai multi "Mosi" este de natura arhaica, fara influente crestine.