Rasturnare de situatii in dosarul Rompetrol. Desi magistratii Tribunalului Bucuresti au decis sa judece ieri solicitarea procurorilor Ministerului Public de arestare preventiva a lui Dinu Patriciu, acestia s-au trezit in postura de a delibera asupra cererii de recuzare a Completului, motivata de reprezentantul Parchetului prin lipsa de impartialitate a judecatoarei Maria Tripadus. Avocatii s-au aratat indignati, sustinand ca procurorul nu poate face o astfel de cerere, acesta fiind numai atributul inculpatilor, martorilor sau invinutilor, nu al Parchetului.
Evenimentele din ultima saptamana s-au reflectat in cotatiile actiunilor grupului Rompetrol la Bursa de Valori, care a decis ieri suspendarea tranzactionarii acestora pana la clarificarea situatiei in Justitie.
La mai putin de o jumatate de ora de la inceperea sedintei, procurorii Ministerului Public au cerut, ieri, recuzarea judecatorului Maria Tripadus, care ar fi trebuit sa decida asupra mandatului de arestare preventiva solicitat de procurori pe numele lui Dinu Patriciu. Sustinand ca desemnata sa solutioneze aceasta cerere a fost judecatoarea Lia Savonea, surse din magistratura ne-au declarat ca motivul invocat de procurori a fost lipsa de obiectivitate a judecatoarei in acest caz.
Potrivit acelorasi surse, se pare insa ca, in prima faza, aceasta a decis amanarea pronuntarii asupra cererii de recuzare, desi ea ar fi trebuit judecata de urgenta, astfel incat procesul sa fie reluat.
Aproape de ora 17.00, cererea de recuzare a completului a fost respinsa, urmand ca in cursul serii magistratii sa se pronunte si asupra exceptiilor invocate de aparatorii omului de afaceri.
Solicitarea de recuzare formulata de Parchet constituie o premiera, avand in vedere ca procedura penala face referire strict la partile care pot cere schimbarea unui judecator. Articolele 23 si 24 din Codul de procedura penala indica inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.
In ceea ce priveste legalitatea cererii de recuzare formulata de procuror, avocatii omului de afaceri o considera cel putin ciudata, daca nu chiar abuziva. Decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu, aparator al lui Dinu Patriciu, a afirmat, citat de Mediafax, ca cererea este inadmisibila intrucat Codul de procedura penala prevede clar ca recuzarea poate fi ceruta doar de catre partile din proces (inculpati, martori, invinuiti), si nu de catre Parchet.
La 16 februarie, procurorii Ministerului Public au cerut arestarea preventiva pentru 29 de zile a lui Dinu Patriciu si a vicepresedintilor grupului Rompetrol, Philip Stephenson si Colin Hart, instanta Tribunalului Bucuresti hotarand, initial, judecarea acesteia la 3 martie a.c. A doua zi, DIICOT solicita, insa, Tribunalului Bucuresti preschimbarea termenului fixat, deoarece contravine caracterului de urgenta al judecarii propunerilor de luare a unor masuri preventive, asa cum a invocat procurorul de sedinta.
Propunerea de arestare preventiva a lui Dinu Patriciu, Phil Stephenson si Richard Hart s-a facut in baza art.143 si art.148 lit.c, d, h din Codul de procedura penala, avand in vedere scopul procesului penal de tragere la raspundere penala a inculpatilor, precum si a garantarii recuperarii prejudiciilor cauzate.

Grup organizat transfrontalier

Dinu Patriciu este acuzat de doua infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, complicitate la evaziune fiscala, vanzarea pe seama societatii Rompetrol SA de actiuni despre care avea cunostinta ca sunt vadit inferioare valorilor efective in scopul obtinerii pentru sine sau pentru alte persoane a unui folos in paguba societatii, manipularea pietei de capital, dezvaluire de informatii privilegiate, delapidare cu consecinte deosebit de grave.
Din probele administrate pana in momentul de fata, precizeaza Ministerul Public, a reiesit faptul ca grupul infractional organizat este structurat pe mai multe niveluri: de decizie, de planificare si de executie, in perioada 1998 - 2005 aderand mai multi cetateni romani si straini care au calitatea de invinuit in dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT.
Constituirea grupului infractional organizat, transfrontalier, a vizat ample operatiuni de inducere in eroare a autoritatilor romane cu ocazia incheierii si derularii unor contracte de privatizare a unor societati comerciale, de insusire a unor sume considerabile datorate bugetului de stat, de manipulare a pietei de capital, de sustragere de la plata unor importante sume de bani cuvenite bugetului de stat, de spalare de bani rezultati in urma activitatilor ilicite si de externalizare a fondurilor obtinute in urma desfasurarii activitatii infractionale.
In acest dosar, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie ii cerceteaza pe Dinu Patriciu, Sorin Marin - fost actionar la Rompetrol, Alexandru Bucsa - vicepresedinte pe probleme financiare al grupului, Phil Stephenson - director general adjunct, Florin Aldea - directorul societatii de brokeraj Alpha Finance, precum si pe John Works - fost director executiv al grupului Rompetrol. Printre cei la adresa carora au fost formulate noi acuzatii se numara Sorin Rosca Stanescu si fostul ministru Sorin Pantis.

Ovidiu Musetescu, audiat in cazul ordonantei privind Petromidia

Ancheta in cazul ordonantei de guvern referitoare la conversia unor datorii Petromidia a fost ieri continuata cu interpelarea deputatului PSD Ovidiu Musetescu. Ordonanta 118/2003 prevede transformarea in obligatiuni a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003. Actul normativ a fost emis de Guvern in octombrie 2003 si a stabilit stingerea datoriei istorice la buget a rafinariei Petromidia, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati, prin emiterea de obligatiuni cu maturitate de sapte ani.
In ziua precedenta, procurorii l-au audiat, in calitate de martor, pe fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, care nu le-a putut oferi anchetatorilor prea multe detalii pentru ca, potrivit propriilor declaratii, nu el a semnat ordonanta.
Un alt personaj audiat de procurori a fost fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu. La data de 6 februarie, el le-a explicat anchetatorilor care sunt ratiunile in baza carora Executivul condus de Adrian Nastase a hotarat, prin Ordonanta de Urgenta 118/2003, transformarea in obligatiuni a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003.
Considerand ca ordonanta prin care datorii de 600 de milioane de dolari ale Petromidia au fost convertite in obligatiuni a fost benefica pentru statul roman, el a precizat ca, dupa intrarea in vigoare a prevederilor actului normativ investigat de procurori, compania si-a achitat obligatiile, platind in fiecare an dobanda convenita prin emisiunea de obligatiuni, "respectiv cate aproximativ 25 de milioane de dolari in fiecare an, si in 2004, si in 2005".

Finantele vor numi aparatorii in procesul Rompetrol vs. Romania

Ministerul Finantelor Publice a anuntat ieri, printr-un comunicat, ca a repartizat Directiei Generale Juridice din minister, la 17 februarie 2006, Notificarea de inregistrare a litigiului dintre statul roman si The Rompetrol Group NV Olanda prin care aceasta companie solicita acordarea de daune-interese in valoare de 100 de milioane de dolari americani, pe considerentul ca ar fi suferit prejudicii din cauza unor actiuni ale unor institutii ale statului nostru.
Directia intocmeste, in prezent, o nota de informare privind nominalizarea avocatilor care vor reprezenta Romania in acest dosar, dar si pentru cazul Spyridon Roussalis, care va fi inaintata ministrului Finantelor si Guvernului.
Totodata, Ministerul Finantelor informeaza ca, la sfarsitul anului trecut, Guvernul a hotarat ca plata despagubirilor nu se justifica si ca "nominalizarea casei de avocatura", care va reprezenta Romania la Curtea de Arbitraj a ICSID, va fi facuta in urma analizarii listei celor sapte firme selectate conform procedurii prevazute de Ordinul MFP nr. 1639/2005.

Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro


Actiunile, suspendate pana la clarificarea situatiei in Justitie