Nu ne nastem egali si nu putem fi egali. Este axioma vietii. Ea se aplica in toate domeniile. Inclusiv pe piata valutara. Aici impartirea este mai nuantata. Un exemplu. Azi se implineste exact un an de cand Mugur Isarescu a raspuns senin acuzatiilor venite din partea exportatorilor, nemultumiti de aprecierea monedei nationale. "Piata valutara este o piata de profesionisti si nu de plangaciosi. Nu suntem aroganti, dar nu putem sta de vorba cu persoane care au puncte de vedere inguste deoarece dorim o discutie profesionista", a replicat atunci guvernatorul BNR.
Situatia pe aceasta piata nu s-a schimbat, ci a evoluat, leul fiind incurajat si de Fondul Monetar International sa se aprecieze, ca un instrument complementar de lupta impotriva inflatiei. Evident, exportatorii vor continua sa inregistreze pierderi constante, unii fiind chiar fortati sa "traga obloanele". Este vinovata Banca Nationala? Din punct de vedere "ingust", sa-l citam pe guvernator, BNR este in fault. Doar atat. Haideti sa vedem care dintre exportatori sunt afectati si mai ales sa vedem care este structura exportului romanesc. Primii pe lista sunt "vanzatorii la extern de forta de munca ieftina". Semn clar ca industria lohn-ului mai supravietuieste doar juridic, caci de doi ani sta conectata la aparate. Mai sunt afectati exportatorii de produse ce inglobeaza tehnologii reduse si care treptat sunt eliminati de pe pietele externe. Deci doua componente necompetitive care in scurt timp vor disparea din structura comertului exterior romanesc. Se explica, acum, si protestul exportatorilor de astfel de produse, a celor incadrati in categoria "plangaciosilor" de catre Mugur Isarescu.
Analizand la rece, intarirea monedei nationale nu a facut altceva decat sa demonstreze ca nu s-a schimbat nimic in exportul romanesc iar acum, la proba competitivitatii am cazut la primul test. "Exista prea putina inovare, exista putine industrii care folosesc in mod intensiv tehnologie noua. In loc sa ne bazam cresterea economica din ultimii ani pe exporturile de automobile, calculatoare, echipamente, produse agricole ecologice, turism, servicii, noi ne-am bazat pe incaltaminte si imbracaminte (inca cu o pondere majoritara in volumul exporturilor romanesti), adica pe costuri reduse ale fortei de munca si resurse primare", concluziona intr-un studiu Andreea Vass, expert in cadrul Departamentului de Analize si Strategii Economice si Sociale al Administratiei Prezidentiale. Sunt lucruri care nu pot fi negate.
Ar mai fi ceva de adaugat, daca tot suntem la capitolul studii de caz. Observam ca niciodata BNR nu a fost iubita in piata. Nici cand leul se ducea la vale, nici acum cand are parte de "alimentatie nutritiva". Sa ne aducem aminte ca in 2001 a fost publicata o carte in care strategiile bancare erau identificate ca fiind una din cauzele crizei economiei romanesti. Analiza de atunci, bazata pe perioada 1990-1997, sublinia ca prin deprecierea considerabila a cursului de schimb al monedei nationale, exportul nu a fost favorizat, mai ales cel de produse prelucrate, cu plus valoare. Ei bine, acum lucrurile s-au schimbat. Leul s-a intarit, ieftinind importurile de tehnologie inalta, si tot nu exportam produse prelucrate, ci doar mana de lucru ieftina. De ce? Simplu. Producatorii nu au dorit sau nu au stiut sa si investeasca in viitor, in tehnologie. In ambele cazuri nu pot exista scuze. Asa ca, iata, pare mult mai simplu sa punem tunurile pe BNR decat sa recunoastem asa cum este realitatea. Cu profesionalism, cum spunea guvernatorul.