Bancherii au propus BNR includerea intreprinderilor mici in categoria clientilor de retail. Un eventual raspuns pozitiv al Bancii Centrale la solicitarea bancherilor ar duce la reducerea gradului de risc asociat microintreprinderilor. Gradul de risc asociat unui credit are o influenta directa asupra costurilor bancilor comerciale, intrucat un nivel ridicat al riscului presupune constituirea de provizioane mai mari si un supliment de capital propriu pentru acoperirea expunerii institutiei de credit. "Printre propuneri se numara includerea microintreprinderilor in categoria clientilor de retail si o ponderare a riscului pentru autoritatile locale sub nivelul propus in regulamentul Basel II", a declarat ieri vicepresedintele Bancii Comerciale Romane, Ilie Mihai, la un seminar organizat de FinMedia privind introducerea Basel II. Viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, s-a aratat de acord cu varianta introducerii microintreprinderilor in categoria de retail, dar si-a exprimat rezerva fata de aplicarea, in cazul autoritatilor locale, a unui risc sub cel propus de regulamentul ce va fi aplicat de la 1 ianuarie 2007.
Reglementarile Basel II
Potrivit reglementarilor de adecvare a capitalului propuse prin Basel II, riscul de credit asociat finantarilor acordate administratiilor regionale si locale creste de la 20% la 100%, insa banca centrala poate accepta si un nivel mai redus. In acelasi timp, la expunerile pe retail se are in vedere dispersia mare si regulamentul propune o diminuare a riscului asociat de la 100% la 75%.
Cerintele bancherilor corespund situatiei din UE
Potrivit vicepresedintelui BCR, necesarul de capital in conditiile aplicarii Basel II va fi mai mare la nivel general fata de cerintele actuale. In aceste conditii, Mihai spune ca solicitarile bancilor de a relaxa unele conditii de adecvare a capitalului sunt in concordanta cu practica din Uniunea Europeana. "Clasificarea IMM-urilor va fi aceeasi cu cea din UE, iar microintreprinderile, firmele cu pana la zece salariati, sunt incluse de catre bancile din Vest in categoria de retail", a explicat Ilie Mihai. In ceea ce priveste autoritatile locale, vicepresedintele BCR a aratat ca, din discutiile avute cu reprezentantii Erste Bank Austria (viitorul actionar majoritar al BCR - n.r.), gradul de risc aplicat de institutiile de credit din Europa se ridica la 65-70%, sub nivelul propus de Basel II. "Este greu de crezut ca o autoritate locala, o comuna sau un oras din Romania va intra in faliment", a afirmat Ilie Mihai.
Autoritatile locale, considerate "insolvabile"
Desi s-a aratat de acord cu includerea microintreprinderilor in categoria retail, viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, si-a exprimat reticenta in legatura cu diminuarea gradului de risc in cazul autoritatilor locale. In opinia lui Georgescu, comunitatile locale din Romania au o forta financiara mult mai redusa decat cele din tarile Uniunii Europene, intrucat procesul de descentralizare s-a realizat numai la nivel de obligatii, fara a fi asigurate si resursele necesare.
El a exemplificat prin desele cazuri in care autoritatile locale acumuleaza arierate prin intarzierea la plata utilitatilor. Totodata, Georgescu afirma ca riscul asociat finantarii autoritatilor locale va creste in conditiile punerii in aplicare a intentiei de a majora nivelul maxim de indatorare a acestor entitati, de la 20% la 25% din venituri. Mai mult, Georgescu a evidentiat problema de fond a bugetului Romaniei, unde veniturile reprezinta 31% din PIB, fata de un minim de 35% in tarile din Uniunea Europeana. "Toata lumea vrea servicii sociale, dar nimeni nu vrea sa plateasca taxe. Vom analiza si aceasta propunere a bancilor, dar trebuie avuta in vedere si directia pe care va merge politica fiscala", a mentionat Georgescu.
Ca si in alte tari, si in Romania se observa un anumit caracter prociclic al provizioanelor pentru riscul de credit. Aceste provizioane se calculeaza ex-post, crescand in perioade de recesiune si diminuandu-se in perioade de expansiune, generand fluctuatii in profitabilitatea bancilor. Un nivel ridicat al provizioanelor duce la o reducere a profiturilor bancare si astfel la o diminuare a creditarii, ceea ce va accentua faza descendenta a ciclului economic. Contrabalansarea efectelor prociclice ale sistemului actual de provizionare se poate realiza prin aplicarea unui sistem de provizionare statistica (sau dinamica). Acest sistem a fost introdus cu succes de Banca Spaniei35 in 2000, intr-o perioada caracterizata de o expansiune a creditului neguvernamental asociata cu un nivel scazut al creditelor neperformante si implicit cu un nivel scazut al provizioanelor specifice. Modelul a fost preluat ulterior si de alte tari (Portugalia, Uruguay, Franta), fiind aplicat in mod flexibil, respectiv doar pentru anumite parti din activul bilantier (cazul unor state europene, SUA, Japonia) sau doar pentru creditele nou acordate. Utilizarea unui sistem de provizionare dinamica este recomandata in special in anumite conditii. O justificare a introducerii acestei metode rezida in existenta unor provizioane specifice reduse.
Capacitatea institutiilor de credit de a gestiona cresterea creditului neguvernamental
Cresterea activitatii de creditare implica gestionarea unor riscuri de credit, de piata si operational sporite. Datele statistice arata ca riscul de credit a fost gestionat corespunzator de-a lungul perioadei de crestere a CNG, ponderea creditelor restante inregistrand o scadere in perioada decembrie 2000 - august 2005 de la 2,45 la suta la 0,95 la suta. Cu toate acestea, tendinta de largire a maturitatii finantarilor acordate, in contextul unui ritm semnificativ de crestere a creditarii, reprezinta semnale de alarma asupra posibilitatii ca nivelul actual al creditelor restante sa nu reflecte nivelul real al riscului din sistem, acesta fiind subevaluat.
La randul sau, concurenta puternica determina preocupari de sporire a cotei de piata, iar uneori acest comportament duce la relaxarea conditiilor de creditare, cu atat mai consistente cu cat ar putea actiona si o perceptie excesiv de optimista asupra riscului, justificata si de observarea unei ponderi reduse a creditelor neperformante. Probabilitatea unor pierderi asteptate exista incepand cu momentul acordarii creditului, dar nivelul efectiv va fi vizibil ex-post. Experienta internationala consemneaza ca multe din creditele mai putin performante au fost acordate in faza de expansiune a ciclului economic, cand domina optimismul, dar calitatea mai slaba a acestora a fost consemnata in bilant prin intermediul provizioanelor abia cand perioada de crestere economica a incetinit.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro