Scenariul provocarii

Povestea documentelor strict secrete scurse de la MApN miroase a peste stricat. Pe masura ce o serie de informatii ies la iveala, iar ancheta se deruleaza asa cum vede toata lumea ca se deruleaza, prinde tot mai mult contur ideea unui scenariu ticalos, menit nu atat sa decredibilizeze, sa compromita sau sa intimideze presa, ci, mai degraba, sa utilizeze asemenea efecte pentru instaurarea, de facto si de jure, a statului politienesc. Voi intra, in cele ce urmeaza, in detaliile unui asemenea tip de rationament care, daca este adevarat, face din societatea romaneasca victima principala, in timp ce presa va fi doar o victima colaterala.
Acum stim ceea ce nu aflasem atunci cand in posesia redactiei ZIUA a ajuns faimosul CD cuprinzand secrete militare. Si anume ca, cu cel putin o luna mai devreme, serviciul secret al Armatei era la curent cu scurgerea de informatii. Timp de cel putin o luna, nu s-a intamplat absolut nimic. Ancheta desfasurata de procurori nu a inceput decat dupa conferinta de presa organizata de ZIUA. Acum o saptamana. Intre timp, serviciul secret al Armatei, ca si toate celelalte autoritati ale statului lasa impresia ca au dormit. Asa o fi? Cand Ovidiu Ohanesian a informat autoritatile asupra scurgerilor de informatii - eveniment produs cu mult timp in urma - in mod normal, simplul enunt ar fi trebuit sa sparga zidurile MApN si ale Palatului Cotroceni, sub acoperisul caruia, intre timp, s-a si intrunit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Sub presedintia lui Basescu. Cum sa ignori o scurgere catre presa a unor informatii strict secrete, cu caracter militar, a caror divulgare compromite Armata, ii pune in pericol pe militarii romani si americani din Afganistan si Irak si poate dinamita coalitia antiterorista? Scotand din minti "marele licurici". Daca, de multe ori, "tacerea e de aur", de asta data tacerea este mai mult decat suspecta. Este de-a dreptul vinovata. Si iata, din acest motiv, in cele ce urmeaza ma simt pe deplin indreptatit ca, printre ipoteticele explicatii ale acestei taceri vinovate, sa avansez scenariul intoxicarii.
Atunci cand a trecut prin Parlament Legea sigurantei nationale, m-am numarat, impreuna cu colegii mei din redactie, printre vocile societatii civile care protestau impotriva unor prevederi ale actului normativ ce ameninta libertatile cetatenesti, in general si libera circulatie a informatiilor, in special. In mod deliberat, initiatorii acestei legi au urmarit blocarea divulgarii de informatii la nivelul cetateanului, si nu la sursa. Acolo unde ar fi fost normal. Pentru ca principalii responsabili pentru pastrarea la secret a unor informatii sunt functionarii institutiilor care le detin. Iar nu gospodinele care, maturand prin casa, pot da, din intamplare, peste o hartie purtand antetul de secret de stat, ratacita acolo din neglijenta crasa a te miri cui. Practic, serviciile secrete pasau astfel vina pentru divulgarea secretelor in gradina societatii civile, diminuand, in mod straniu, raspunderea detinatorilor de drept ai secretelor. Sub prevederi in contradictie cu Constitutia, cu normele europene, dar perfect adecvate statului de tip totalitar. Pe atunci, liderii opozitiei, aflati astazi la putere, cu domnul Boc in frunte, transpirau atacand proiectul Legii sigurantei nationale. Fix din aceleasi motive. Revenind in zilele noastre, ce putem observa? Presedintele Romaniei, Traian Basescu, sub pretextul, de altfel absolut corect, al necesitatii unei informari coerente a institutiei pe care o reprezinta, incearca de fapt sa reconstruiasca Securitatea. Din proprie initiativa sau la sugestia unora. Si sa o doteze, sub aspect juridic, cu toate instrumentele necesare pentru a redeveni forta de temut care a fost. Pe acest fond, acelasi Basescu creeaza un precedent extrem de periculos. Si anume, incearca sa transforme CSAT intr-un organism care, contrar Constitutiei Romaniei, poate avea initiative legislative. Pentru inceput, in cazul a nu mai putin de sase legi.
Daca cineva si-a pus in cap sa construiasca un scenariu al provocarii, acela nu e, cu siguranta, vreunul dintre cei doi procurori care ancheteaza scurgerea de informatii. Artizanul e mai puternic si mai discret. Potretul sau robot il plaseaza undeva intre Presedinte si Parchet. Probabil, legat de serviciile secrete. Daca acest personaj malefic doreste sa convinga opinia publica ca serviciile secrete au nevoie de puteri sporite, nu pentru a restrange libertatile, ci dimpotriva, pentru a intari forta statului de drept, atunci el ar proceda exact in acest fel. Ar lasa sa se scurga informatiile, ar regiza plimbarea unui CD prin redactii, doar-doar cineva va publica secretele Armatei. Moment in care s-ar putea da semnalul pentru dezlantuirea iadului. Romania libera si ZIUA au dat peste cap asemenea socoteli. In aceasta situatie, singura varianta este mimarea unor anchete facute in forta. Voi reveni.
P.S. La numai doua zile dupa ce anuntam ca PRM devine eligibil pentru putere, Corneliu Vadim Tudor a batut cu putere palma cu presedintele Traian Basescu. Fie am cunoscut intentiile celor doi, fie acestia se numara printre cititorii ZIUA.

---

Despre autor: