Reprezentantii FMI sunt ingrijorati de ritmul redus de crestere economica a Romaniei

Incetinirea ritmului de crestere a economiei din Romania si reducerea considerabila a ritmului dezinflatiei in 2005 produc ingrijorare, potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii din Romania a FMI. Reducerea impozitelor directe si cresterea semnificativa a creditului, coroborate cu majorarile salariale in sectorul public, au exacerbat presiunile din partea excesului de cerere astfel incat pentru a evita noi presiuni asupra cursului de schimb, ratele dobanzilor au fost reduse. Referitor la evolutiile recente, FMI atrage atentia asupra faptului ca dezechilibrele macroeconomice continua sa se amplifice.

Incetinirea ritmului de crestere a economiei din Romania si reducerea considerabila a ritmului dezinflatiei in 2005 produc ingrijorare, potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii din Romania a Fondului Monetar International (FMI). " In timp ce procesul de convergenta catre UE continua si exista o mare incredere in perspectivele Romaniei, evolutiile economice inregistrate anul trecut au produs ingrijorare", se arata in raportul Fondului. Principalele cauze ale ingrijorarii FMI sunt ritmul redus de crestere economica, faptul ca procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Totodata, reducerea impozitelor directe si cresterea semnificativa a creditului coroborate cu majorarile salariale in sectorul public au exacerbat presiunile din partea excesului de cerere astfel incat pentru a evita noi presiuni asupra cursului de schimb, ratele dobanzilor au fost reduse.
Fondul sustine ca trebuie apreciate privatizarile de succes si reformele din sectorul energetic realizate de catre autoritati insa cu toate acestea, s-au inregistrat intarzieri in alte domenii ale reformei structurale.
Misiunea FMI apreciaza ca actuala conjunctura reprezinta un bun prilej pentru consolidarea politicilor menite sa reduca dezechilibrele macroeconomice si sa creeze conditii favorabile unei cresteri economice sustenabile.

Dezechilibre macroeconomice majore
Referitor la evolutiile recente, FMI atrage atentia asupra faptului ca dezechilibrele macroeconomice continua sa se amplifice. Astfel, cresterea economica a incetinit, majorarea PIB-ului real pentru anul 2005 este estimata la 4%. Pe langa scaderea accentuata a productiei agricole din cauza inundatiilor, cresterea productiei industriale a incetinit semnificativ, partial din cauza eliminarii contingentelor la comertul cu produse textile pe plan mondial. De asemenea, cererea interna a inregistrat o crestere puternica datorita cresterii accentuate a consumului, in timp ce inflatia se mentine la un nivel ridicat. La sfarsitul anului 2005, rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui preturilor de consum a fost de 8,6%, comparativ cu tinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru sfarsitul anului 2005 de 7,5% (cu un interval de variatie de un punct procentual). "Ca urmare a sporirii influxurilor de capital asociate anticiparii momentului liberalizarii contului de capital din aprilie 2005, BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb incepand cu jumatatea lunii octombrie 2004, care de asemenea a atenuat impactul cererii interne asupra inflatiei", considera reprezentantii FMI.

Cota unica de impozitare a inflamat consumul
In perioada septembrie 2004 - decembrie 2005, moneda nationala s-a apreciat cu 10,5% fata de euro. Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. In timp ce cresterea creditului in valuta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat. Aceasta schimbare se datoreaza, in opinia FMI, masurilor privind limitarea cresterii creditului in valuta adoptate anul trecut si recentei reduceri a ratelor dobanzilor. Deficitul de cont curent a crescut, pentru anul 2005 fiind estimat la 9,4% din PIB. Importurile continua sa creasca intr-un ritm superior celui inregistrat de exporturi. Totusi, investitiile straine directe au fost in crestere si transferurile UE au acoperit aproximativ 90% din deficit, iar intrarile de capital privat au finantat diferenta si au sustinut realizarea unei acumulari substantiale de rezerve.
Reducerea deficitului fiscal de la 1,1% din PIB in anul 2004 la 0,8 % din PIB in anul 2005 a fost posibila datorita unui nivel al colectarii de impozite indirecte superior celui prevazut in buget si datorita diminuarii cheltuielilor de capital care au contrabalansat cresterea accentuata a consumului public.
"Cota unica de impozitare a alimentat consumul si a condus la o pierdere de venituri din colectarea impozitelor pe venit si profit de aproximativ unu la suta din PIB, comparativ cu rezultatul inregistrat in anul 2004. Totusi, fata de scenariul in care nu s-ar fi operat nici o reducere de impozite, aceasta pierdere reprezinta 1,5% din PIB", se arata in raportul FMI.

Ratarea tintei de inflatie este regretabila
Politica monetara pare sa fie mult impovarata de obiective conflictuale, subminand capacitatea BNR de a-si atinge obiectivele de inflatie. "Date fiind liberalizarea contului de capital si adoptarea recenta a regimului de tintire a inflatiei, autoritatile monetare se confrunta cu o dilema dificila combaterea inflatiei prin majorarea ratelor dobanzilor risca sa exercite o presiune excesiva asupra cursului de schimb", se arata in concluziile FMI.
In aceste conditii, BNR a contrabalansat presiunea in sensul aprecierii monedei nationale prin reducerea semnificativa a ratei dobanzii de politica monetara pe parcursul anului 2005 si prin diminuarea chiar mai substantiala a ratei efective a dobanzii in luna septembrie, optand pentru nesterilizarea integrala a lichiditatii la nivelul ratei dobanzii de politica monetara. Aceste masuri si-au dovedit eficacitatea in atenuarea presiunii asupra cursului de schimb, permitand BNR sa intrerupa interventiile pe piata valutara si, incepand cu luna octombrie, sa majoreze progresiv rata efectiva a dobanzii. "In acest context, neatingerea de catre BNR a obiectivului de inflatie stabilit pentru sfarsitul anului 2005 la numai patru luni dupa ce tinta a fost revizuita in sens crescator" a fost regretabila, reflectand atat efectele socurilor nefavorabile, cat si ale relaxarii politicii monetare in septembrie/octombrie", au aratat reprezentantii FMI. Evolutiile inregistrate la nivelul reformelor structurale au fost divergente. Privatizarea BCR, liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale, majorarea pretului national de referinta la energia termica si introducerea noului tarif binomial la energia termica reprezinta aspectele pozitive, in opinia FMI.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe