21 Februarie 2006
Episodul cu scurgerea de informatii de la MApN ilustreaza cat se poate de limpede modul in care organele de ancheta - respectiv procuratura si politia - sunt inca legate, ombilical aproape, de sistemul represiv de care ne place sa credem ca ne-am des
Episodul cu scurgerea de informatii de la MApN ilustreaza cat se poate de limpede modul in care organele de ancheta - respectiv procuratura si politia - sunt inca legate, ombilical aproape, de sistemul represiv de care ne place sa credem ca ne-am desprins in urma cu 16 ani.
Ce-am avut aici? Sesizarea a doua gazete care au informat ministerul competent - cel al Apararii - ca au intrat in posesia unor informatii clarificate, referitoare la desfasurarea de forte aliate prin Irak, daca am inteles bine. Cele doua redactii nu numai ca nu au dezvaluit continutul dischetelor in posesia carora au intrat pe cai mai putin ortodoxe, dar le-au si remis imediat institutiei respective. Si ce face institutia respectiva? In virtutea unor prevederi vetuste si, pe alocuri absurde, asmute Parchetul si Politia asupra celor care au sesizat cazul. Cu mascati si in miez de noapte, un gazetar - aflat intamplator pe filiera acelor documente - este arestat si prezentat ca un veritabil terorist care atenteaza la siguranta nationala. Altuia ii este intoarsa casa pe dos si i se confisca calculatorul. Cei doi sefi de gazete sunt chemati sa dea cu subsemnatul la Parchet, sub bliturile si camerele de luat vederi ale presei. Se pune, practic, in miscare, intregul mecanism care face din cele mai banale activitati ale Parchetului veritabile show-uri mediatice. Totul fara bun simt si fara noima, pana la urma, pentru ca daca exista vreo vinovatie in acest caz, ea apartine angajatilor ministerului care au facut, cu intentie sau nu, sa se scurga aceste informatii. Nu mai vorbesc de faptul ca in prima faza dl Athanasiu ne asigura ca data fiind vechimea informatiilor (doi ani) nu exista nici un risc pentru siguranta nationala, pentru ca dupa doar o saptamana sa se declanseze aceasta isterie.
Consecintele acestui episod imi apar a fi de o gravitate deosebita. Pentru ca, pe de o parte, fac din presa o victima a acestui tip de represiune. Maine-poimaine, datele secrete de aparare nationala vor fi inlocuite cu cine stie ce date despre personalitati investigate pe motive de coruptie si vom asista la umflarea cu mascati a tuturor gazetarilor care vor avea lipsa de inspiratie sa se ocupe de asa ceva. Pe de o parte, actiunea aceasta in forta induce in opinia publica sentimentul recrudescentei tentatiei represive a statului. Simplul cetatean se poate afla oricand in situatia ca gasind la ghena de gunoi un CD sa fie luat pe sus de mascati si depus in cine stie ce Abu Ghraib romanesc pentru cercetari cu metode speciale.
A fost, fara indoiala, o gafa majora a procurorilor pe care presedintele Basescu si ministrul Macovei ii mangaie pe crestet la bilanturi cerandu-le sa nu mai fie atat de sfiosi. Nu sfiosenia este problema lor, ci tocmai reflexul invers, cel care-i face sa creada ca sunt deasupra tuturor si ca legea si regulamentele sunt doar niste piedici in calea unui adevar ce poate fi cautat cu orice mijloace.

Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.