Pe de alta parte, redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni nu impiedica sub nici o forma aderarea europeana a Romaniei. In disperare de cauza, dupa confruntarea cu birocratia de la Bucuresti, un basarabean s-a adresat Comisiei Europene solicitand informatii referitoare la tratatele europene care ar impiedica acordarea cetateniei romane basarabenilor. Raspunsul prompt sosit de la Directoratul General pentru Extindere al Comisiei Europene a fost cat se poate de clar: nici unul din tratatele europene nu impiedica redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni. Mai mult, Conventia Europeana privind Cetatenia a Consiliului Europei afirma clar la articolul 9: solicitarile de redobandire a cetateniei trebuie sa fie prelucrate intr-o perioada rezonabila de timp". Ceea ce nu este cazul birocratiei de la Bucuresti. (D.E.)
Intre anii 1991-2001 basarabenii si bucovinenii si-au depus cererile pentru obtinerea cetateniei romane la Directia Generala de Pasapoarte din Bucuresti. Trecand peste greutatile drumului pana la Bucuresti, cozile nesfarsite si acreala birocratica, intre anii 1991-2001 94.916 basarabeni au reusit sa obtina pasaportul romanesc, ne informeaza Serviciul de Comunicare Publica al Ministerului Administratiei si Internelor. In aceeasi perioada, doar 3387 de bucovineni au redevenit cetateni romani.
Incepand din anul 2002 procesul acordarii cetateniei romane a fost blocat. Aceasta sarcina a fost trecuta de la Directia Generala Pasapoarte la Ministerul Justitiei. Probabil ca urmare a "reorganizarii", in cursul anului 2002 nici un basarabean si nici un bucovinean nu a primit cetatenia romana. Ministerul Justitiei si-a dat adevarata masura a capacitatii sale administrative in cursul anului 2003 cand au fost aprobate 6 (!) cereri de obtinere a cetateniei, venite din partea unor basarabeni. In 2003 bucovineniii nu au avut acces la pasaportul romanesc. In 2004 activitatea a fost reluata in forta: 257 basarabeni au primit cetatenie romana si 5 bucovineni. In anul 2005 1317 basarabeni au primit pasaport romanesc, impreuna cu 11 bucovineni.
Favoruri ilegale pentru neamul Urechean
In anul 2003 redobandirea cetateniei romane a fost practic blocata pentru basarabenii de rand - nu insa si pentru cei favorizati de partidul-stat. Astfel, sotia, fiica si ginerele lui Serafim Urechean au primit foarte rapid cetatenia romana in iunie 2003 - avand cererile depuse doar cu cateva luni inainte. Pentru basarabenii de rand, termenul de asteptare se intinde pe ani in sir - dovada sunt cele 25.000 de cereri care inca asteapta sa fie rezolvate.
Nu si pentru familia Urechean: Hotararea de Guvern 622 din 29 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 394 din 6 iunie 2003, semnata de premierul Adrian Nastase, ministrul Justitiei Rodica Stanoiu, ministrul de Externe Mircea Geoana si ministrul de Interne Toma Zaharia, acorda cetatenia romana pentru Urechean Larisa - sotia lui Serafim Urechean, Pohila Violeta - fiica lui Serafim si a Larisei ca si lui Pohila Oleg, ginerele fostului primar de Chisinau.
ZIUA solicita Ministerului Justitiei sa investigheze acest caz si sa descopere si sanctioneze autorii acestui act de coruptie si discriminare.
Abuzurile Ministerului, speta la CEDO
Comisia pentru Probleme de Cetatenie (CPC) din cadrul Ministerului de Justitie, care se ocupa de cererile de redobandire a cetateniei romane venite din Basarabia si Bucovina de nord, motiveaza de multe ori respingerea cererilor de redobandire a cetateniei prin aceea ca solicitantii nu au prezentat dovezi cum ca parintii lor s-ar fi nascut in Romania.
Astfel, lui Pancev Petru i s-a respins de catre CPC cererea de redobandire a cetateniei romane, in ciuda faptului ca bunica sa s-a nascut in judetul Galati in anul 1911. Recursul lui Petru Pancev fata de hotararea CPC a fost insa respins de Curtea de Apel Bucuresti Sectia Contencios Administrativ (CABSCA). Intr-o adresa catre CABSCA, Directia Contencios a Ministerului Justitiei afirma in ceea ce priveste dosarul lui Petru Pancev ca "recurentul nu a facut dovada ca este descendent al unui fost cetatean roman, depunand la dosar numai acte din care rezulta ca bunica sa Dabija Maria s-a nascut pe un teritoriu ce a apartinut Statului Roman, fara insa sa faca dovada ca a avut cetatenie romana. Recurentul sustine ca este de origine romana, fara insa sa faca dovada ca bunica sa a avut cetatenie romana. Faptul ca o persoana s-a nascut pe un teritoriu ce a apartinut Statului Roman nu poate duce la concluzia ca aceasta a avut cetatenie romana". Cu aceasta sentinta aberanta, romanul de dincolo de Prut poate merge linistit la CEDO, unde statul roman se afla pe scurta lista neagra cu cele mai multe procese nedrepte.
Solutia Justitiei
In aceeasi situatie s-au gasit si Ciumeica Ion si Bazic Olga - ale caror cereri de redobandire a cetateniei romane au fost respinse de CPC sub acelasi motiv. Insa Ciumeica Ion si Bazic Olga s-au gandit sa conteste in Justitie decizia CPC - obtinand castig de cauza. Astfel, avocatul Sergiu Bleah le-a preluat cazurile si a aratat ca cererea le-a fost respinsa, individual, abuziv invocandu-se faptul ca "nu s-a facut dovada ca a avut si a pierdut cetatenia romana ori ca este descendent al unui cetatean roman". Insa, conform actelor depuse la dosar, s-a facut aceasta dovada prin certificatele de nastere si deces ale parintilor, probandu-se ca ei s-au nascut pe in Regatul Romaniei. "Este de notorietate insa ca teritoriul Basarabiei, in granitele dintre Prut si Nistru, s-a alipit in 27 martie 1918 la Romania, astfel ca toti cetatenii Basarabiei la acea data au fost declarati cetateni romani, cetatenie ce au pierdut-o fara voia lor sau din motive neimputabile lor in data de 28 iunie 1940 ca urmare a incorporarii Bsarabiei si Nordului Bucovinei la Uniunea Sovietica".
Avocatul Bleah a reusit sa repare astfel abuzurile Ministerului Justitiei. Cine poarta insa raspunderea pentru timpul pierdut si viata distrusa a miilor de pententi in tot acest complex proces anti-romanesc? Ramane ca si restul basarabenilor tratati incorect de amintita comisie sa o actioneze in Justitie pentru a-si putea redobandi drepturile.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro