• Interviu cu chestorul sef de politie Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog

Din martie 2003 Presedintele Agentiei Nationale Antidrog, Secretar de Stat in Ministerul Administratiei si Internelor;
Ianuarie 2001- martie 2003: Secretar de stat in Ministerul de Interne
Mai 1999 - ianuarie 2001: Seful Serviciului Independent de Analiza, Strategii si Planificare Resurse din aparatul central al Ministerului de Interne
Noiembrie 1997 - mai 1999: Profesor la Centrul pentru Pregatirea si Perfectionarea Cadrelor Bucuresti
1997: Seful Inspectoratului General al Politiei
1995 - 1997: Seful Directiei Cercetari Penale din Inspectoratul General al Politiei
1993 - 1995: Seful corpului de control si anticoruptie din cadrul Inspectoratului General al Politiei
1992 - 1993: Ofiter specialist de analiza-sinteza din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti si redactor sef la publicatia "955"
1990-1992: Loctiitor al comandantului (Prorector) al Academiei si Decan al Facultatii de Politie din cadrul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", Bucuresti
1979 - 1989: Ofiter instructor in probleme de invatamant pentru politie, penitenciare, pasapoarte si P.C.T.F., in aparatul central al Ministerului de Interne, Directia de Personal si Invatamant
1972 - 1979: functii de executie si comanda la Politia Capitalei, in aparatul operativ.

Una dintre principalele probleme actuale ale societatii romanesti o constituie cresterea nivelului cererii de droguri in randul populatiei si, indeosebi, in randul tinerei generatii. Ingrijorator este faptul ca, desi fenomenul este in continua crestere, la nivelul institutiilor abilitate ale statului nu se gasesc, inca, suficiente resurse pentru adoptarea de masuri corespunzatoare, concretizate in identificarea si aplicarea de mijloace si modalitati de prevenire eficiente. In urma Raportului national privind situatia drogurilor - 2005, s-a estimat ca exista aproximativ 35.000 de consumatori de droguri la nivelul intregii tari, dintre care 24.000 consumatori de droguri injectabile de tip heroina, cantonati in Capitala. Dintre cei 30-35.000 de consumatori, 80% sunt barbati, iar 75% dintre consumatori au varsta cuprinsa intre 14-25 ani. Despre toate acestea ne vorbeste pe larg chestor sef de politie Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog.

- Dupa aproximativ trei ani de activitate, ce ne puteti spune despre experienta acumulata de Agentia Nationala Antidrog?
- Din decembrie 2002, cand a aparut actul de infiintare al Agentiei Nationale Antidrog (ANA) si respectiv de cand si-a inceput activitatea - 26 iunie 2006 - Ziua internationala de lupta antidrog, aceasta institutie a reusit in viziunea mea sa recupereze restantele atat in plan de conceptie, cat si de organizare si desfasurare a activitatilor de lupta antidrog. In sensul ca, pana in acest moment, a reusit sa prezinte Guvernului o strategie care este similara cu cea din UE, un plan de actiune al acesteia, pentru perioada 2005-2012 si, mai mult, a pregatit un proiect de anvergura nationala care va definitiva sistemul in intregime in Romania, respectiv proiectul "Marea Alianta Romana Antidrog", care pune sistemul romanesc in situatia de a fi competitiv la nivel european si mondial, la cel mai inalt standard, respectiv se va constitui sistemul national integrat de prevenire si combatere a consumului de droguri, respectiv politici, strategie, actiuni s.a.m.d. In esenta, cred ca progresele sunt legate in planul personalului care a crescut foarte mult, planul sistemului de locatii, in planul dotarilor, in pregatirea unui insemnat numar de specialisti pe acest domeniu - fie ai agentiei sau ai altor organizatii, nonguvernamentale sau institutii publice din Romania pe problematica adictiilor, la faptul ca am reusit sa ne integram in structuri internationale. Practic, am devenit o institutie publica recunoscuta, cu un nivel de vizibilitate, in viziunea mea, suficient de bun, chiar fata de alte institutii publice din Romania si in prezent reusim sa gestionam problematica antidrog, as spune de o maniera buna, cea mai importanta activitate urmand sa fie cea de punere la dispozitia cetateanului care este intr-o situatie de risc - servicii medico-sociale adecvate si, sigur, aici ne concentram eforturile in acest an, cu o mai buna legatura cu autoritatile publice locale, care vor trebui in timp sa preia sarcina aceasta de la ANA.

- Lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri are la baza cooperarea interinstitutionala. Cum sta Romania la acest capitol?
- Potrivit actului de infiintare a Agentiei, ea are menirea de a stabili conceptia fundamentala a Romaniei in politicile antidrog, de a organiza activitati, de a demara proiecte, de a aviza proiecte, de a monitoriza institutiile publice cu atributii, cum ar fi Ministerul Sanatatii pe partea de sanatate, Ministerul Invatamantului pe cea de educatie, Agentia de tineret, pentru problemele legate de petrecerea timpului liber, de organizare a unor activitati specifice acestei categorii de varsta. Noi nu ne substituim nici unuia dintre institutiile la care ne-am referit, dar realizam monitorizarea pe baza strategiei nationale care este aprobata de Guvern in masura in care apoi disfunctii, sunt necesare corelatii, alocari de resurse, noi impreuna cu beneficiarul stabilim masurile si le propunem Guvernului pentru a le valida si a asigura resursele necesare. Ideea principala este aceea ca institutia publica a administratiei centrale de stat ANA evalueaza nivelul consumului drogului si problematicii acestuia in Romania, inclusiv a circuitului ilicit al drogurilor si monitorizeaza felul in care institutii publice isi indeplinesc atributiile aprobate de Guvern prin strategia Nationala Antidrog care este documentul programatic pentru noi.

- La ce nivel se situeaza sistemul public de asistenta medicala, psihologica si sociala pe acest domeniu?
- As spune ca sunt intr-o faza de inceput. Ne-a trebuit o perioada de timp, din iunie 2003 de cand am inceput sa functionam efectiv, pana in decembrie 2004 - cand am facut demersurile necesare, proiecte de modificare al unor acte normative, ultimul dintre ele fiind validat in decembrie 2004, astfel ca a fost definit pentru prima data in Romania, pentru circuitul terapeutic pentru aceste categorii de persoane - care ar incepe cu actiuni de prevenire corecte, dupa aceea tratamentul, post cura, resocializare. Acest sistem a fost conceput prin anul 2000, dar de-o maniera foarte simplificata - drumul nu era deschis, pana la recuperare si reinsertie sociala. De aceea a fost nevoie sa folosim modelele din unele tari ale UE, intr-un proiect PHARE, parteneriat cu Spania, si astazi putem spune ca, din perspectiva conceptuala, avem circuitul definit in maniera in care v-am spus, din perspectiva practica, verigile de post-cura sunt niste insulite mici, indeosebi rod al societatii civile, mai putin al structurilor aparatului de stat. Tratamentul substitutiv cu metadona, ca tratament ambulatoriu, se realizeaza doar la nivelul Bucurestiului. Din partea medicala, avem pus la punct sistemul de dezintoxicare, care se realizeaza dupa metode si tehnici comune, de regula la sectiile de urgenta ale spitalelor judetene sau in centre de psihiatrie. In perspectiva, vom contura mai bine domeniul achitologic, separandu-l de psihiatrie si vom realiza primele comunitati terapeutice, centre de zi, iar ANA, prin servicile sale, va asigura servicii medico-sociale adecvate, unele chiar la sfarsitul acestui an, prin faptul ca avem un nou parteneriat, cu Spania, pentru implementarea centrelor CAIA, centre de asistenta medico-sociale, decat in 15 judete, unde vom extinde spre exemplu tratamentul substitutiv cu metadona - dar nu numai acesta, astfel ca va incepe sa prinda contur cu adevarat si aceasta parte care va veni efectiv si va fi perceputa de clientul, de catre bolnavul care astazi nu poate sa-si duca tratamentul pana la sfarsit deoarece institutiile adevate lipsesc din acest lant terapeutic pe care l-am conceput dupa modelul european.

- Scopul Strategiei Nationale Antidrog este mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri. Cum se poate ajunge in aceasta situatie, in conditiile in care tendinta de consum este in crestere?
- Trebuie sa fim realisti si sa nu ne amagim cu ideea ca intr-un timp foarte scurt reusim sa parcurgem trepte mari in procesul acesta de reconstructie a personalitatii umane care a fost afectata de consumul de droguri. De aceea, in acest moment, pe langa faptul ca nu putem duce la capat pentru un numar foarte mare de oameni tratamentul in sistemul planificat, n-am reusit sa descoperim care este nivelul de consum in Romania. Am facut decat un singur studiu in 2004. N-am avut nici resursele materiale necesare, nici specialisti care sa estimeze exact, adica la un nivel cat mai apropiat de realitate, nivelul consumului din Romania. De aceea, in institutiile noastre se dezvolta, apar si noi evaluari si reevaluari ale fenomenului, ca urmare a posibilitatilor de investigare, dar in mod cert, la nivel mondial se constata o crestere, nu foarte mare, la noi este ceva mai mare fata de trendul universal, a consumului si indeosebi o reconversie a consumului de la heroina sau opiacee spre cocaina si droguri sintetice, indeosebi amfetamina, metaamfetamina, care incep sa se faca simtite si pe piata romaneasca si canabisul - cu variantele lui marijuana si hasis. Acesta ar fi trendul.

- In ce conditii vedeti posibila "legalizarea" drogurilor usoare in Romania?
- Este o capcana ideea de legalizare a drogurilor usoare (introducand aici canabisul si unele dintre drogurile sintetice) - mi se pare ca este o mare greseala si o mare eroare. Noi trebuie sa prezentam oamenilor realitatea asa cum este si din perspectiva unor specialisti. Drogurile, indiferent de care sunt, sunt periculoase pentru sanatatea omului. Trebuie sa stim ca aceste droguri, asa-zis usoare sunt droguri care dau numai dependenta psihica, iar ele actioneaza lent la inceput - cu starea de tentatie, de euforie, de placere, dar care este foarte scurta, dupa care urmeaza suferinta. In momentul in care apr tulburarile de memorie, de echilibru, afectarea unor organe vitale cum ar fi creierul, inima - revenirea este foarte dificila, costurile sociale sunt enorme si Romania cred ca nu-si poate permite sa faca acest lucru. Foarte multi tineri se impaca cu ideea ca in Olanda ar fi dezincriminate faptele de detinere pentru folos propriu pentru astfel de substante. Nu este adevarat. Dat fiind faptul ca viata a condus la o solutie care nu este cea mai buna - Olanda situandu-se intotdeauna in fruntea statelor cu elemente de promovare a drepturilor omului, s-a ajuns in situatia in care numarul celor care au consumat la inceput a fost mic, insa cand efectele s-au produs si-au dat seama ca milioane de oameni se afla in aceasta postura. Daca s-ar fi luat masurile similare in Romania sau in alte state, ar fi trebuit sa fie aceste milioane de oameni in medii de detinere sau in public, dar sub un control judiciar strict. De aceea ei au inventat asa numitele centre de consum - coffé shopuri controlate, unde se livreaza doar canabis, 5 g, zilnic pentru cei care consuma sub control fara sa existe posibilitatea combinatiilor cu alte tipuri de substante. Si numarul acestora, in ultimii ani, sub presiunea UE si sigur a deciziilor de stat din Olanda, s-a redus de la cateva mii si a ajuns la 800 in momentul acesta - intre care decat in 40 se servesc si bauturi alcoolice si care pana in 2007 trebuie desfiintate (ar fi vorba de un policonsum in conceptia universala).Este o problema complexa si nu doar nu sunt adeptul consumului drogurilor usoare, liberalizarea a fost o nevoie a presiunii strazii si se iau masuri in campul preventiv, foarte serioase. De exemplu, Marea Britanie aloca aproape 20 miliarde de lire anual, pentru lupta antidrog, Olanda consuma aproximativ 45.000 lire anual pentru reabilitarea unei persoane. Noi ne gasim la o suma de 70 lire/anual pentru aceste persoane, total nesatisfacator, dar actiunile pe care Agentia le face sunt acelea de a convinge Guvernul si de a se aloca resurse suplimentare pentru a asigura un tratament mai bun, indeosebi completarea sistemului medico-social, pentru asigurarea de tratament inclusiv in penitenciare atunci cand se impune, deoarece in Romania exista un specific oarecum aparte. Dat fiind resursele financiare reduse ale cetateanului roman, indeosebi ale celui care consuma droguri, 90% din cazuri, consumul este asociat cu traficul, iar plata se face in natura si atunci acesti oameni devin consumatori, deci avem o problema specifica. De aceea, cred ca a incuraja in orice mod aceasta forma de consum a drogurilor usoare ar fi o greseala.