Asa cum NU ne-a obisnuit pana acum, Teatrul Masca propune o piesa interzisa minorilor sub 16 ani: ""Oglinda"" de Valeri Briusov. Regia si scenariul spectacolului sunt semnate de Mihai Malaimare.

Nu sunt exprimari verbale triviale - oricum, cuvintele rostite sunt foarte putine - , nici gesturi obscene. Pur si simplu, este vorba de un seminud de femeie. Asta, ca sa spulberam dilemele cu privire la interdictia mai sus mentionata.
De ce ""Oglinda"" lui Briusov? Pentru ca exploreaza psihicul feminin. Iata tema predilecta a pieselor sale de teatru. Prin extensie sau in subsidiar, regizorul nu neglijeaza partea masculina din ecuatia vietii. Cum ar putea privi inapoi o femeie sau cum ar indrazni sa se uite-n oglinda fara sa vada si imagini cu barbatii din trecutul ei? ""Trebuie sa ma conving sa sunt eu. Sa nu mai am indoieli ca exist. Trebuie sa mai vad inca o data, pentru ultima oara, oglinda aceea!"", isi face curaj Ea, la maturitate. Ea, care a fugit de Ea, mereu. Haituita de propriile amintiri. Pentru ca-ti trebuie curaj sa te privesti in oglinda, asa cum esti.
Sa-ti vezi si trupul, si sufletul, de-a lungul vremii. Si nu e teama ca te-ai putea vedea deformat, ca-n oglinzile din balci, acelea care te-arata ori prea gras, ori prea slab, ori prea lung, ori prea cocosat, ci exact asa cum esti. Cum ai fost. Si
ce-ai devenit. Oglinda stie tot, oglinda arata tot, a fost martora tristetilor, bucuriilor, implinirilor si dramelor tale. Oglinda aceasta arata toate brazdele pe care incercarile le-a lasat pe chip si-n inima. Unii le spun riduri, altii rani. ""Trebuie s-o mai privesc inca o data, ca sa ma conving ca acolo, in oglinda, este o impostoare, este adversara mea, care a jucat rolul meu in decurs de cateva luni.. Cand am sa ma conving de acest lucru, imi vor disparea toate indoielile din suflet si voi trai linistita, calma, fericitaa€¦ Unde este oglinda aceea,
unde-as putea-o gasi? Trebuie sa-i mai privesc o data adancurilea€¦ Trebuiea€¦ Trebuiea€¦ Trebuiea€¦"" Tot Ea, sovaitoare, in fata oglinzii. Putine vorbe, atat de putine. Restu-i teatru.
Ea. Cealalta. El. Ea-Adolescenta. El-Adolescent. Doctorita. Violonistul. Balerina. Cel care zboara. Cel care merge in cerc. Femeia geloasa. Ea-Femeia usoara. Chelnerul. Ea-Fetita. El-Copil. Astea-s personajele. Mai multe masti ale Ei sau Ea, in mai multe ipostaze si faze ale vietii? Cat de senin si de detasat poti privi in urma, fara senzatia ca ai trait intr-un ospiciu? Ori ca ai ajuns intr-unula€¦ Albul imaculat al copilariei, invazia de culori ale adolescentei, caruselul neindurator al tineretii, oare unde au dus toate astea? Ocazii ratate, iubiri pierdute, experiente traumatizantea€¦ Despre raul din viata noastra-i vorba sau despre incercarile carora le raspundem in felul nostru propriu? Sublimare in arta, afectiuni care frizeaza patologicul, mantuire? Si-atunci oglinda ce-ar trebui sa insemne, daca nu un alt fel de duhovnic?
Pentru acest demers artistic, Malaimare a folosit actori imprumutati, actori-copii, actori adusi recent la ""Masca"" de la alte teatre. Toti sunt actorii noului Teatru Masca, singurul teatru care exista in alta zona a Bucurestilor decat in centru. Si nu-i vorba de spatii neconventionale, precum statiile de metrou, parcurile, strazile, ci de unul dintre cele mai cochete sali de teatru. Sala din cartierul Militari a fost inaugurata cu ""Oglinda"", ca o continuare a ""schimbarii la fata"" a ""Mastii"": spectacolul ""Intrusa"", povestea muta a nevazatorului Borges.