In fiecare an, jumatate de milion de fetite indiene nu ajung sa vada lumina zilei. Familiile prefera sa le sacrifice, pentru a evita ""problemele"" pe care o fata le aduce, de la pregatirea zestrei la complicatele aranjamente pentru casatorie. Mai ales daca au deja acasa o fetita.
Asa-numitul avort selectiv nu este, in India, o practica ce merge mana-n mana cu religia. La mijloc sunt calcule economice si calcule care tin de traditie, comenteaza BBC. Din vremuri cele mai vechi, in India, societate predominant agrara, s-a instalat mentalitatea potrivit careia un baiat in plus nu strica la casa omului, pentru ca puterea bratelor sale se poate dovedi un castig pentru toata familia. In schimb, fetitele sunt privite doar ca guri in plus de hranit si ca surse de faliment atunci cand se marita.
Pentru milioane de femei din lume, a nu se fi nascut aduce cu o binecuvantare in comparatie cu tot ce le este dat sa indure in fiecare zi.
VIOLATE SI VINOVATE. In ciuda eforturilor regimului de la Islamabad de a impune o minima respectare a drepturilor omului, Pakistanul este tara unde, la nivel, ce-i drept, regional, legile tribale recomanda violarea in grup a unei femei ca pedeapsa pentru o crima comisa de una dintre rudele ei. Tot in Pakistan, soarta care o asteapta, de cele mai multe ori, pe victima unui viol este moartea prin lapidare. Cazul lui Zafran Bibi a fost de notorietate in Occident, dupa ce femeia a fost condamnata la moarte pentru ca fratele sotului ei a violat-o. Spunand ca a fost abuzata, femeia a recunoscut, in opinia judecatorului, ca a comis crima cea mai grava - a avut o relatie sexuala in afara casniciei.
O situatie similara exista in unele regiuni din Nigeria. Cazul care a facut cea mai mare valva in ultimii ani este cel al Aminei Lawal, femeia condamnata la moarte prin lapidare, potrivit Sharia (""Codul Penal"" islamic). Femeia provenea dintr-una dintre cele 12 provincii nigeriene unde se aplica Sharia si a fost gasita vinovata de adulter. A fost nevoie de doua apeluri si de o presiune internationala sustinuta, la nivel de ONG-uri si de guverne, pentru ca Amina Lawal sa fie achitata.
BARBARA CIRCUMCIZIE. Statisticile organizatiilor internationale pentru apararea drepturilor omului arata ca 90 de milioane de femei din Africa sunt victimele uneia dintre cele mai primitive si cumplite practici - circumcizia si mutilarea sexuala. In Kenya, Camerun, Etiopia, Eritrea, Sudan, extirparea partiala sau totala, cu lama, ciobul, cutitul sau foarfeca, a clitorisului, a labiilor si chiar coaserea vaginului sunt proceduri carora le cad victime fete cu varste intre 4 si 13 ani. Pentru Organizatia Mondiala a Sanatatii, este cea mai severa forma de control asupra sexualitatii unei femei. Pentru cei care o practica si cei care o sustin, este o purificare.
""Printr-o astfel de interventie asupra organelor genitale se presupune ca o femeie ascede la un alt nivel, cel al maternitatii pure, neintinate de sexualitate, si ca devine demna de respect"", declara, pentru BBC, Nahid Toubia, un chirurg sudanez implicat in promovarea drepturilor femeilor.
SI IN OCCIDENT. Practici care contravin drepturilor omului, asa cum sunt ele intelese in Occident, functioneaza, de exemplu, si in Germania. Potrivit unui studiu publicat de International Herald Tribune, aici au fost comise, in ultimii noua ani, aproape 50 de ""crime in numele onoarei"", dintre care 16 in Berlin.
Cel mai recent caz este cel al lui Hatun Surucu, o tanara de 23 de ani de origine kurda, nascuta in Germania, care a fost ucisa de frati, la cererea tatalui, pentru ca, dupa un mariaj fortat, a divortat si a ales sa traiasca normal.
S-a mutat singura, si-a crescut copilul, si-a continuat studiile, a inceput sa se imbrace modern si sa se machieze. Potrivit BBC, cel putin 60 de astfel de crime sunt comise in Turcia, unde 40% din populatie le sustine. O situatie dificila o au si femeile din Irlanda, Polonia, Malta si chiar din unele state americane, din cauza interdictiilor severe privind avortul.
MODELUL NORDIC. In timp ce femeile din multe state africane sau din Orientul Mijlociu lupta pentru drepturi elementare, in alte state ""sexul slab"" incearca sa obtina recunoasteri ce pareau de negandit acum 50 de ani. Casatoria intre doua femei, dreptul de a adopta un copil sau de a fi insamantata artificial pentru a avea un copil cu o alta femeie, dreptul de a conduce mari corporatii sau chiar tari. In Suedia, de exemplu, se inregistreaza cele mai mici diferente intre venitul unei femei si cel al unui barbat. Potrivit World Economic Forum, in alte state nordice, cum ar fi Islanda, Danemarca sau Finlanda, femeile au, pe piata muncii, exact aceleasi sanse ca barbatii, fie ca este vorba de post, salariu sau conditii de lucru.