Ioana Parvulescu, anul 2005 a fost fast pentru tine: ti-a aparut cartea "In intimitatea secolului 19", care este un succes de critica si un succes de librarie. Cum este sa fii in intimitatea unui secol trecut?
"In intimitatea secolului 19" a fost lansata acum doua luni, la Targul de carte Gaudeamus. A fi in intimitatea unui secol inseamna "a trai acolo", a recupera viata de zi cu zi, cu banalitatea si dramele ei, cu frumusetea si mizeria ei. Precizez asta pentru ca unii au citit titlul gresit, nu "In intimitatea secolului...", ci "Intimitatea in secolul...". Exista, ce-i drept, si un capitol despre "intimitate", dar miza e alta: o intoarcere in timp cu ochii larg deschisi de uimire. Este calatoria unui om din secolul 21 inapoi, in a doua jumatate a secolului 19. Este o carte la care am muncit atat de intens, de epuizant, incat, cand am terminat-o, m-am gandit ca n-o sa mai scriu nici una dupa ea, ca e "testamentul" meu literar.
Spui acest lucru, tocmai cand formulez intrebarea urmatoare: "la ce lucrezi acum"? Sa intelegem ca nu mai pregatesti nimic?
Deocamdata ma odihnesc in poezie, care e prima mea dragoste literara. Nu, nu, sa nu intelegi ca scriu poezie, n-as indrazni, dar pregatesc, la Humanitas, o mica antologie de poeme de amor, care m-a obligat sa-i recitesc pe marii poeti ai lumii. Sper sa fie o surpriza placuta pentru iubitorii de poezie, poate nu atat de numerosi cum sunt cititorii de romane, dar cu siguranta... alesi. Alesi pe spranceana poetica.
Cum privesti literatura momentului? Vreau sa te aduc din secolul 19 in "intimitatea" literara a inceputului de secol XXI.
Nu ma prea pricep la privirile "de aproape". Dupa cum ai vazut, imi iau distante de jumatati de secol sau de peste un secol. Deci parerea mea ar putea sa surprinda: precipitarea literara si efervescenta in care traim mi se par "pasoptiste". Cred ca e timpul sa trecem la pasul urmator, "junimist".