Cartea este lumea in care traim. Un univers de semnificatii care influenteaza viata omului. Cel putin, in conceptia politologului Dan Pavel, aceasta este menirea unui volum.

Psihologii spun ca nu este greu sa ghicesti personalitatea unui om daca ii studiezi cateva minute mimica, modul in care pronunta anumite cuvinte sau ce gesturi foloseste pentru a-si sublinia vorbele. Extinzand putin aceasta axioma, se observa ca nu este deloc dificil sa caracterizezi o persoana doar privindu-i cartile din biblioteca. Iar biblioteca lui Dan Pavel contine in general nume mari ale filozofiei si, bineinteles, ale politologiei mondiale. Asa ca nu trebuie sa fii un mare clarvazator pentru a ghici ocupatia proprietarului, chiar daca nu ai auzit/citit nimic de Dan Pavel: scriitor, politolog, analist politic.
INFLUENTA. In clasele primare, cand toti copiii isi doresc sa se faca doctori sau ingineri, Dan Pavel avea alte ganduri: sa scrie povesti. ""Mi-am dorit sa devin scriitor inca din clasa I, iar pana la urma am reusit. Ma interesau povestile si chiar am scris cateva"", isi aminteste analistul. Tot in acea perioada a citit si unul dintre primele volume care i-au influentat intr-un fel decizia de a scrie: ""Quo Vadis?"" a polonezului Henryk Sienkiewicz. ""Parintii nu imi dadeau voie sa lecturez dupa-amiaza, intrucat aveam program de somn. Dar si atunci, ca si in prezent, aveam insomnii, asa ca nu-mi ramanea decat lectura. Insa au fost multe volume care mi-au influentat viata. Spre exemplu, romanul «Fratii Karamazov» al lui Dostoievski mi-a marcat copilaria tarzie, precum si adolescenta"", ne-a marturisit scriitorul. Si totusi viata lui Dan Pavel s-a schimbat in totalitate abia dupa ce a parcurs ""Dialogurile"" lui Platon si ""Metafizica"" lui Aristotel. Asadar, se poate spune fara putinta de tagada, ca aceste doua volume l-au facut pe adolescentul de atunci sa renunte la Liceul de stiinte exacte ""Mihai Viteazul"" si sa apuce drumul filozofiei. ""Pe atunci eram foarte bun atat la matematica, cat si la fizica, ba chiar participasem si la Olimpiade. Am intrat la un liceu de specialitate, insa datele problemei s-au schimbat dupa ce, in clasa a IX-a, i-am citit pe Aristotel si Platon. Din acel moment am decis ca a venit timpul sa termin cu stiintele exacte, sa renunt la fotbal (eram incris la Steaua) si sa ma ocup doar de filozofie. Asa ca aceste doua carti nu doar ca m-au scos din modelul care exista in ""Mihai Viteazul"", dar au modificat si planurile pe care parintii le facusera cu mine: ma voiau inginer sau medic. Numai ca eu am decis sa merg la filozofie"", ne-a declarat Dan Pavel.
SACRIFICIU. Chiar daca in perioada comunista multi oameni se plangeau de penuria autorilor de filozofie sau sociologie, Pavel dezvaluie ca lucrurile nu stateau chiar atat de rau. Daca aveai cunostinte printre anticari, nu era o problema sa intri in posesia unor scriitori prohibiti. ""Nu-mi amintesc sa fi avut probleme in gasirea unui anumit volum daca voiam cu adevarat sa-l citesc. In primul rand, eram apropiat de Constantin Noica, iar el primea mai mereu carti din strainatate. In al doilea rand, aveam niste anticari de la care ma puteam aproviziona. Era de pilda domnul Sterescu, pe care l-am cunoscut prin intermediul prietenului meu Traian Ungureanu si de la care cumparam cate 40-50 de carti odata, pentru ca le vindea foarte convenabil. De altfel, cam tot ce castigam eu investeam in carti. Aveam in jur de 15.000 de volume cand am parasit Romania, inainte de 1989. Am renuntat la ce-mi era mai drag pentru libertate. N-a fost usor, pentru ca, daca va uitati pe cartile mele, in general, veti obseva ca acestea sunt adnotate. Toate volumele din biblioteca mea nu sunt doar citite, ci studiate. Acestea sunt ca niste instrumente, intrucat atunci cand revii asupra lor altfel percepi o carte pe care ai parcurs-o o data, de doua, de trei ori"", puncteaza Dan Pavel.
MARXIST. Politologul marturiseste ca in timpul facultatii a fost un teoretician marxist convins. Ba, mai mult, Pavel isi dorea sa revolutioneze marxismul. ""Eu faceam o teorie politica a marxismului. Mi se parea, ca aceasta este partea sa slaba. Numai ca, trecand prin toate etapele revizioniste, incepand cu Scoala de la Frankfurt si terminand cu Gramsci, am ajuns la antimarxism. Pana la urma, realitatea m-a convins ca marxismul este fals. Procesul prin care eu am ajuns aici a fost unul foarte complicat. La inceput ma impotriveam lui, mi se parea ca ceea ce vad ar putea fi o denaturare a perceptiei mele. In Vest, foarte multi teoreticieni comunisti au sfarsit prin a deveni fie revizionisti sau chiar antimarxisti"", a declarat scriitorul.

SFATURI